Educație

Maiorul Pastia, omagiat la Teatrul pentru care si-a cheltuit averea

Mihaela Beșleagă
24 apr 2010 573 vizualizări
Ctitorul Teatrului si Ateneului din Focsani, cladiri pe care care le-a numit copiii mei , a fost readus in atentia focsanenilor ieri, ca un model de generozitate u maiorul filantrop Gheorghe Pastia si-a donat mare parte din avere pentru edificarea celor doua lacase de cultura din Focsani

Maiorul filantrop Gheorghe Pastia (1847-1929), care si-a donat averea pentru realizarea celor doua asezaminte de cultura din Focsani, Teatrul si Ateneul care ii poarta numele, a fost omagiat ieri, de Sfintul Gheorghe. Pentru a cinsti memoria unuia dintre cei mai importanti oameni care au marcat istoria orasului de pe Milcov, Institutia Prefectului a organizat o manifestare comemorativa la Teatru, la care au participat ca invitati reprezentanti ai autoritatilor locale, parlamentari de Vrancea, cadre militare si elevi de la mai multe scoli din oras. Dupa oficierea unei slujbe religioase, prefectul Ion Oprea, "taranul sarac" Constantin Craciun si senatorul Sorina Placinta au sustinut cite un discurs despre omul de cultura care ramine un reper pentru focsaneni. "Cred ca destinul a facut ca anul 1908, o data cu trecerea in eternitate a celui care a construit primul teatru in Focsani (Teatrul Lupescu care a fost demolat acum un secol"" n.r.), sa coincida cu data cind s-a facut actul de donatie prin care acest om deosebit a consimtit sa porneasca in construirea acestui memorabil lacas de cultura in comuna Focsani de la acea vreme. Este un model pentru noi toti. Sa-si sacrifici toata averea pentru ca in Focsani sa se ridice un templu al Thaliei, este remarcabil. As vrea sa ducem acest proiect mai departe pentru a cinsti memoria lui Pastia", a spus celor prezenti prefectul Ion Oprea. Cel care a venit cu initiativa de a-l omagia in aceasta zi pe maiorul Pastia, "taranul sarac" de la Cimpineanca, a adresat un mesaj elevilor prezenti in fata Teatrului Municipal. "Copii, maiorul a mincat piine cu masline si a murit in saracie. A spus «nimic pentru mine si totul pentru voi». Un popor fara cultura este ca un picior fara unghiile taiate", a subliniat plastic Constantin Craciun. Dupa aceste alocutiuni, cei prezenti au intrat in interiorul Teatrului, unde, in Sala Pastia, elevii Liceului de Arte "Gh. Tattarescu" au sustinut un spectacol si s-a citit testamentul maiorului. De la teatru, cei prezenti au mers la Cimitirul Sudic, unde a avut loc o slujba pentru pomenirea ctitorului Pastia.


"Sala Pastia, cea mai frumoasa din tara"


Sorin Francu, directorul Teatrului, a facut o scurta prezentare a evolutiei institutiei de cultura in ultimii ani. "Sala in care ne aflam a fost apreciata ca fiind cea cea mai frumoasa din tara. Primaria si Consiliul Local au reusit si pe timp de criza sa sustina o trupa de teatru si o stagiune teatrala care are loc in perioada septembrie-iulie. Aceasta cladire, care a stat 18 ani in intuneric, s-a reinaugurat de 7 ani, timp in care s-au jucat 40 premiere. De remarcat faptul ca actrita Tamara Buciuceanu, ajunsa la 80 de ani, joaca intr-o piesa produsa la Teatrul Focsani", a relatat Sorin Francu. Prima donatie a maiorului pentru constructia Teatrului a fost facuta pe 3 martie 1908, in valoare de 300.000 lei. Teatrul a fost terminat si inaugurat in noiembrie 1913, data pina la care Mr. Pastia a facut mai multe donatii pentru a-si vedea visul realizat. Al doilea asezamint de cultura din Focsani, Ateneul, a fost construit tot din initiativa si cu sprijinul financiar al maiorului Pastia, care, pe 3 iulie 1926 a facut primul act de donatie, in valoare de 4.200.000 lei. Ateneul a fost inaugurat in 1947, iar prin testamentul sau, maiorul interzicea orice activitate politica in interiorul acestui lacas.


Pastia, decorat cu "Steaua Romaniei"


Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancei, a prezentat biografia acestui mecena pentru orasul Focsani. Gheorghe Pastia s-a nascut intr-o familie bogata si nobila, in 1847. Tatal sau, Tache Pastia, cunoscut de focsaneni sub numele de "Cap bun", era proprietarul unor mosii de dimensiuni semnificative, cuprinse intre dealurile comunei Urechesti si riul Milcov. Militar de cariera, Gheorghe Pastia a urmat cursurile Scolii Militare, in 1877 era locotenent, iar la Razboiul pentru Independenta la care a participat (1877 - 1878) a fost comandantul Companiei I din Regimentul 5 Linie. Decoratiile cu care i-a fost rasplatita vitejia au fost numeroase. Pe front a primit "Steaua Romaniei - gradul de cavaler", "Virtutea militara de Aur", "Crucea Trecerii Dunarei" si medalia ruseasca "Sfinta Ana". Totodata, dupa razboi, Gheorghe Pastia a fost decorat cu "Coroana Romaniei in gradul de mare ofiter" si "Steaua Romaniei in gradul de Comandor". In 1886 isi da demisia din armata si se ocupa de vastele sale mosii. A fost membru in Partidul Conservator, trei ani subprefect de Rimnicu-Sarat, apoi senator de Rimnicu-Sarat in timpul echipei guvernamentale conduse de Lascar Catargiu, iar in 1911 devenea deputat. Maiorul a decedat in 1929 si a fost inmormintat la Cimitirul Sudic din Focsani. (Mihaela BESLEAGA)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.