Educație

Sfînta Parascheva, ocrotitoarea Moldovei si a Focsanilor

Valentin Muscă
13 oct 2005 499 vizualizări
Bisericile organizeaza excursii la moastele sfintei de la Iasi

Cunoscută in popor si sub numele de "Sfinta Vineri", de 350 de ani moastele Sfintei Cuvioase Paraschiva se află la Iasi in Catedrala Metropolitana. Cuvioasa Parascheva s-a născut in prima jumătate a secolului al XI-lea pe tărmul Mării Marmara, in apropiere de Constantinopol, intr-o familie nobilă. Părăseste de tinără parintii si "frumusetea acestei lumi", retrăgindu-se "in adincul pustiei". S-a oprit mai intii la Constantinopol, unde a ascultat cuvinte de invătătură de la monahi cu aleasă viată duhovnicească. Merge apoi in Israel, pe urmele locurilor unde a trăit Iisus Hristos si se retrage intr-o mănăstire din pustiul Iordanului, de unde revine, in urma unei viziuni, la locurile părintesti. A părăsit această lume, nestiută de nimeni, fiind inmormintată intr-un loc obscur. Trupul său a fost descoperit miraculos la interventia unui sihastru. Dorind să ingroape corpul unui marinar, crestinii au descoperit moastele sfintei, pe care le-au asezat in biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Epivat (Turcia). Pentru sfintenia vietii sale a fost trecută de Patriarhia din Constantinopol in rindul sfintilor. Moastele au

ajuns după 1235 la Tirnovo (Bulgaria), de unde au revenit la Constantinopol. în anul 1641 au fost aduse de Domnitorul Vasile Lupu la Iasi, dupa ce acesta a platit toate datoriile Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol catre Imperiul Otoman. Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva s-a făcut in

catedrala mitropolitană din Iasi, la 14 octombrie 1955, in prezenta a numerossi ierarhi din Romania, Rusia, Bulgaria, Grecia. După 1989, ziua Cuvioasei Parascheva a devenit un moment important

pentru oamenii politici care nu au ratat ocazia de a se fotografia in fata cosciugului sfintei, dar de ani si ani mii de pelerini vin anual sa se inchine sfintei.


Cuvioasa Parascheva si Vrancea


Mai multe biserici din Vrancea au ca sfint protector pe Cuvioasa Parascheva. De-a lungul istoriei, tirgurile acestor tinuturi au cinstit memoria Cuvioasei Parascheva. în mai toate tirgurile există cite o

biserică avind ca hram numele fecioarei. Cea mai celebră a fost biserica Cuvioasa Parascheva din Focsani, cunoscută in istorie ca Biserica Domnească. Construită de sotia Domnitorului Eustatie Dabija, Doamna Dafina, intre 1665-1670 in Focsaniul Moldovenesc, biserica a devenit centrul spiritual si comercial al tirgului de pe Milcov. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea importanta acestei biserici scade. Totusi la inceputul secolului al XX-lea centrul nervos la Focsanilor era incă Biserica Domnească

Cuvioasa Parascheva. Demolată de comunisti după cutremurul din 1977, o parte din odoarele bisericii se găsesc prin unele lăcasuri de cult focsănene. Desi in Focsani există biserici monumet istoric in ruine, care ar merita restaurate, in 2001 s-a inceput cu surle si trimbite constructia unei megalomanice catedrale in intersectia de la "Ceasul rău". Cu toate că s-au băgat aici peste 11 miliarde de lei, in 5 ani s-a ajuns doar la nivelul temeliei. La peste două decenii de la demolarea acesteia, locul unde a fost biserica Domnească Cuvioasa Parascheva nu este marcat măcar cu o placă comemorativă. Tuturor celor care poartă numele Cuvioasei Parascheva, "Ziarul de Vrancea" le urează o viată senină si plină de impliniri!


Pelerinaje la Moastele Cuvioasei


Moastele Cuvioasei Parascheva de la Catedrala Metropolitană din Iasi au adunat crestini din toate colturile Moldovei. Chiar si in timpul comunistilor credinciosii din Vrancea mergeau de Cuvioasa Parascheva pentru a se inchina la moastele sfintei. Mai multe parohii din Focsani organizează pelerinaje la Iasi pe 22 octombrie. Cei care doresc să afle mai multe amănunte pt afla de la parohiile "Ovidenia-Armeni", "Sfintul Andrei-Bahne", "Sfintul Nicolae Vechi" sau la numerele de telefon 0723.361011 si 0741.1190273. Pentru 14 octombrie nu există nici un pelerinaj oficial organizat din Focsani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.