Educație

Romanii, printre cei mai interesati sa vada Giulgiul din Torino

Camelia Stănilă
30 dec 2009 1043 vizualizări
In prima zi a lui decembrie s-au deschis programarile pe www.sindone.org si www.piemonteitalia.eu u pinza sfinta in care se presupune ca a fost invelit Iisus va fi expusa publicului timp de 40 de zile, incepind cu 10 aprilie 2010 u aceasta este a patra expozitie publica a giulgiului, din ultimii 31 de ani

Credinciosii din toata lumea isi vor putea programa, chiar din aceste zile, o vizita la Torino, unde va fi expus pentru a patra oara in ultimii 31 de ani, giulgiul recunoscut ca artefactul pe care a fost imprimata imaginea lui Iisus Hristos dupa crucificare. Pentru expozitia care va debuta in 10 aprilie 2010 programarile se vor putea face indeosebi prin intermediul internetului, pe site-urile www.sindone.org sau www.piemonteitalia.eu, disponibile in 7 limbi. Procedura nu este una foarte grea, fiind necesare doar datele personale si apoi ziua si ora la care se doreste vizita. Cei care completeaza formularul de pe site vor primi apoi pe e-mail sau chiar acasa, prin posta, o confirmare a programarii. Organizatorii spun ca expunerea publica a Giulgiului a stirnit un interes foarte mare si in afara Italiei, numeroase solicitari de informatii venind din Romania, Slovacia si Rusia. Mai trebuie spus ca, din luna ianuarie 2010, va fi pus la dispozitie si un serviciu de call-center, ce va functiona prin intermediul unui numar verde, pentru stabilirea datei si orei la care se poate efectua vizita. De asemenea, cei care nu vor reusi sa se programeze din timp pentru vizita vor avea acces in perimetrul de expunere, insa nu vor putea sa vada Giulgiul decit de departe. Dupa o perioada de 10 ani in care a fost departe de ochii curiosilor, organizatorii se asteapta la circa 2 milioane de credinciosi care sa treaca pragul capelei regale din Catedrala "Sf. Ioan Botezatorul" din Torino, locul in care este depozitat giulgiul inca din anul 1578. Giulgiul lui Iisus va putea fi vizitat imediat dupa Pasti, care in 2010 va fi sarbatorit pe 4 aprilie atit de crestinii catolici cit si de cei ortodocsi. Acesta va fi expus pe o perioada de 40 de zile, pina pe 23 mai. Organizatorii pregatesc deja pachete turistice care sa includa si alte lacasuri religioase din Torino si imprejurimi, recunoscute in toata Italia si nu numai. De altfel, trebuie spus ca, dupa Roma si San Giovanni Rotondo (patria Parintelui Pio - primul preot care a purtat intiparite in trup semnele rastignirii), Torino este a treia destinatie italiana a turismului religios. Desi un simbol al catolicismului, lintoliul inca inconjurat de multiple controverse a atras milioane de pelerini nu doar din Italia, ci si de peste hotare, inclusiv ortodocsi. Ultimele vizite publice s-au realizat in 1978, 1998 si 2000, insa in aceasta perioada au mai fost permise si citeva alte vizite private, in special dedicate studiului pinzei.


Autenticitate controversata


Giulgiul are lungimea de 4,36 m, latimea de 1,10 m si este alcatuit din fire de in tors manual, iar urzeala este executata tot manual. Pe tesatura apar doua amprente: partea din fata si cea din spate a unui barbat neimbracat, biciuit si probabil crucificat. Corpul a fost asezat pe spate, pe jumatatea inferioara a giulgiului, petrecindu-se cealalta jumatate pe deasupra. In 1357 a avut loc prima prezentare publica a giulgiului in Europa. Istoria torineza a Giulgiului a inceput in 1578, cind ducele Emanuele Filiberto di Savoia a mutat definitiv pinza din Franta (casa de Savoia a detinut pinza din anul 1532). In 1983, regele Umberto II de Savoia doneaza relicva papei, care o lasa insa in continuare in custodia Arhiepiscopului din Torino. Originalitatea lintoliului e inca in centrul a numeroase dezbateri si studii, care au demarat la finele secolului XIX (1898) odata cu prima fotografiere si revelarea, printr-un negativ fotografic, a figurii imprimate pe pinza. Isteria provocata de accesul la giulgiu a determinat municipalitatea din Torino sa inchida lada cu relicva si, pentru prudenta, giulgiul nu a mai fost expus. în 1931, cardinalul din Torino a incuviintat expunerea pinzelor, nu numai giulgiul, ci si alte fisii banuite ca ar poseda puteri miraculoase (husa cu care a fost invelit giulgiul). Numeroasele investigari ale petelor de singe, pulberilor si polenului, nu au fost suficiente pentru a clarifica definitiv problema autenticitatii lintoliului, ba chiar au aprins si mai tare polemicile din jurul sau. Savantii americani care au cercetat pinza in 1978 au certificat faptul ca aceasta nu este o pictura, iar studiile de dinainte aratasera deja ca petele de pe pinza sint facute cu singe uman. Biserica chiar a acceptat ca lintoliul sa fie supus testului cu carbon radioactiv, iar in 1988 fragmente din Giulgiu au fost analizate in trei laboratoare diferite, la Tucson, Oxford si Geneva. Toate au datat pinza intre anii 1260 si 1390, astfel ca Giulgiul ar putea fi un fals aparut in Evul Mediu, lucru contestat insa imediat de numeroase persoane, inclusiv din mediul stiintific. Unele cercetari recente arata ca rezultatele datarii ar fi fost denaturate de focul care a afectat Giulgiul in incendiul din 1532, incediu ce a provocat arsuri pe mare parte din suprafata obiectului. Dar oricare ar fi adevarul, acesta nu modifica cu nimic credinta oamenilor sau dogma crestina.

(Corespondenta din Italia de la Camelia STANILA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.