Educație

S-a restaurat chilia Cuvioasei Teodora din Carpati

Daniel Garleanu
25 mai 2009 1525 vizualizări
Pestera Manastirii Varzaresti a fost sfintita ieri, dupa ce a fost restauranta cu sprijin privat Manastirea de la Varzaresti se poate lauda cu restaurarea chiliei in care si-a început sihastria Sfinta Cuvioasa Teodora de la Sihla, supranumita Cuvioasa Teodora din Carpati ,

dar si cu o fintina arteziana, care susura in iarba. Ieri, pe locul unde cimpia se intilneste cu dealurile, la o altitudine de 300 metri, a fost prezent un sobor format din 11 preoti, in frunte cu parintele protopop Negoita Boghina, pentru a sfinti pestera lacasului de inchinaciune, in care s-a rugat Sfinta Teodora, nascuta in jurul anului 1650, pe vremea domniei lui Vasile Lupu si a Mitropolitului Varlaam.

Restaurearea grotei sapate in deal a fost posibila cu ajutorul Magdalenei Nitu Simedrea, o credincioasa din Focsani care s-a indragostit de manastirea Varzaresti si a dorit sa isi aduca aportul financiar pentru ca pestera sa poata primi vizitatori pentru reculegere si rugaciune. "Am venit aici cu o cunostinta, mi-a placut foarte mult peisajul si locul. Intrind in aceasta pestera am constat ca era intr-o stare ruinata. M-am gindit daca o sa o pot restaura si, cu voia lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, am inceput. Cind am desfacut scindurile s-a surpat si am scos peste 400 de roabe de pamint. Am consolidate-o cu traverse de cale ferata si cu lemn fiert in ulei. Suma pe care am cheltuit-o este confidentiala", ne-a spus Magdalena Nitu, care a depus ieri flori pe altarul chiliei. Peste 200 de enoriasi au infruntat drumul anevoios si caldura si au venit ieri la sfintire. "Imi place mult aici. Am venit pentru ca m-a indrmumat parintele meu sa particip", ne-a spus Alexandrina Badiu, o batrinica de 77 de ani. "Vin mereu la biserica si din aceasta cauza stiu de sfintirea pesterii", ne-a spus si Ionel Derea, de 64 de ani din Poiana Cristei. De altfel, si biserica manastirii Varzaresti ar avea nevoie urgenta de restaurare si consolidare, fiind una dintre putinele ctitorii ale epocii renascentiste. Manastirea Varzaresti a fost intemeiata in timpul domniei lui Matei Basarab, in urma pacii care a pus capat razboaielor dintre el si domnul Moldovei, Vasile Lupu. De altfel, cel care a pus bazele acestui asezamint monahal a fost unul din ostenii care apara granita Tarii Romanesti si anume Armasul Radu, la 1644 (1645). Ca hram al asezamintului a fost ales "Adormirea Maicii Domnului", iar in secolul al XIX-lea a fost ridicata a doua biserica inchinata sfintului Mare Mucenic Gheorghe. Initial, manastirea a fost cunoscuta sub numele de Urechesti, nume imprumutat de la satul in apropierea caruia se afla. Schimbarea numelui in Varzaresti a avut loc spre sfirsitul sec. XVIII. Cei care vor sa afle mai multe despre lacasul de cult pot accesa siteul www.manastireavarzaresti.ro. (Daniel GIRLEANU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 739391 zile, 12 ore, 56 minute, 43 secunde
In urma pacii dintre Matei Basarab si Vasile Lupu s-a ridicat manastirea Dobromira de la Soveja. Ctitorul manastirii Varzaresti era supranumit Radu Varzaru de unde si denumirea manastirii.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.