Educație

Astăzi despre: Constantin Giurescu - la 23 de ani era profesor la Liceul Unirea din Focșani, iar la 37 de ani era membru titular al Academiei Române - moare la 44 de ani răpus de gripa spaniolă

Ziarul de Vrancea
27 oct 2020 794 vizualizări

Constantin Giurescu (n. 10 august 1875, satul Chiojdu, județul Buzău - d. 15/28 octombrie 1918, București) a fost un istoric și conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, membru titular al Academiei Române.A fost tata lui Constantin C. Giurescu

Constantin Giurescu s-a născut, conform actului de naștere eliberat de primăria comunei[1], pe 10 august 1875 în satul Chiojd, județul Buzău. Clasele primare le-a făcut în satul natal. A urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. A absolvit „Facultatea de litere” a Universității din București, unde este licențiat în licențiat în filozofie și litere, în iulie 1898. În același an este profesor suplinitor de istorie la Liceul „Unirea" din Focșani, unde a rămâne până în 1902. Între anii 1902 - 1903 este director la liceul "Al. Hâjdeu" din Buzău. A studiat la Viena cursuri de specialitate și a cercetat arhivele „Ministerului de Război” și pe cele ale „Curții" și „Statului". La revenirea în țară a fost transferat în anul 1906, la gimnaziul „Cantemir Vodă” din București. A fost Șef al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, 1908, Doctor în litere, București, în 1909, membru corespondent al Academiei Române, în 1909, conferențiar la Facultatea de litere, București, în 1912, membru titular al Academiei Române, în 1914;[2], secretar General al Ministerului de Instrucție, 1918, Rector al Seminarului Normal Superior din București, în 1919, Director al serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, în 1919. Constantin Giurescu a fost căsătorit cu Elena Giurescu și au avut împreună trei copii, Constantin, Elena-Lelia (n. 1910)

Opera

    Contribuțiuni la studiul cronicilor muntene, (1906)

    Contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene, (1907)

    Documente și regeste privitoare la Constantin Brâncoveanu (împreună cu N. Dobrescu);, (1907),

    Capitulațiile Moldovei cu Poarta otomană, (1908)

    Oltenia sub austrieci. Documente, (1909)

    O carte despre politica externă a lui Rareș, (1910)

    Tratatul lui Constantin Cantemir cu austriecii, (1913)

    Letopisețul țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, (1913)

    Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron Logofăt, și Vasile Demian, (1914)

    Vechimea rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul, (1915)

    Despre rumâni, (1916)

    Letopisetul Tarii Moldovei pana la Aron Voda (1359 - 1595) intocmit dupa Grigore Ureche Vornicul, Istratie Logofatul si altii, de Simion Dascalul (1916)

    Despre boieri, (1920)

Note

    ^ Constantin Marinescu: În amintirea lui Constantin Giurescu: la douăzeci și cinci de ani dela moartea lui (1875-1918), București, 1944

    ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română

Bibliografie suplimentară

    În amintirea lui Constantin Giurescu: la douăzeci și cinci de ani dela moartea lui (1875-1918), Constantin Marinescu, 1944

Legături externe

    Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent –

    Dinu C. Giurescu: „Bunicul a murit de gripă spaniolă“, 9 noiembrie 2009, Andrei Crăciun, Mihai Mincan, Adevărul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.