Astăzi despre: Săptămâna Patimilor
Este cea mai importantă săptămână liturgică din cursul anului bisericesc. Dacă în restul anului timpul nu ne permite, este bine ca măcar în acestă săptămână să găsim timp pentru sufletul nostru, să fim buni și generoși.
Săptămâna Patimilor, numită și Săptămâna Mare, este perioada în care au loc cele mai impresionante servicii religioase din tot anul bisericesc, în general servicii religioase de seară, care simbolizează apusul unei lumi și răsăritul alteia. Nu întâmplător, dacă slujbele deniilor au loc seara, Învierea Domnului se oficiază după miezul nopții și slujba se încheie la cântatul cocoșilor, în zori.
Săptămâna Mare este precedată de Duminica Floriilor, care deschide drumul ultimei etape din viața umană a Fiului lui Dumnezeu. Cu intrarea triumfală în Ierusalim și primirea regală a lui Iisus Hristos de către conaționalii evrei, istoria umanității a intrat în săptămâna care a schimbat cursul istoriei.
Dacă Hristos nu ar fi intrat în Ierusalim, nu ar fi fost prins de evrei și condamnat la moarte și astăzi lumea ar fi fost cu totul alta. Dar acum 2000 de ani, Iisus Hristos a fost primit ca un rege de poporul în mijlocul căruia trăise, iar la mai puțin de o săptămână, același popor, care-L aclamase, L-a condamnat la moartea pe cruce, alături de tâlhari, deși în scurta sa existență terestră Iisus Hristos nu le făcuse decât bine: vindecase ologi, orbi, leproși, săturase mulțime de oameni, înviase pe cei plecați, propovăduise iubirea aproapelui.
Dar cum recunoștința nu locuiește sub același acoperamânt cu facerea de bine, Fiul lui Dumnezeu a cunoscut în ultima săptămână din viața sa umană toate umilințele.
Săptămână de post și rugăciune
Specific pentru Săptămâna Mare este postul și rugăciunea, iar in jurul icoanelor din biserici, creștinii așază doliu, semn de suferință. În unele zone ale țării mai este numită și Săptămâna neagră și Săptămâna curățeniei, atât a celei din jurul nostru (se văruiesc locuințele la țară, copacii din curte, porțile), dar și a curățeniei sufletești (se merge la mănăstiri, se cercetează duhovnicii, sunt ajutați cei săraci).
Fiecare zi are o semnificație aparte și merită măcar reținute evenimentele ultimelor zile din săptămână, care se traduc în practica liturgică prin denii, adică slujbele de dimineața care au loc însă seara, cu deosebire deniile de miercuri, joi și vineri.
Denia din Joia Mare este numită și Denia Mică, este denia celor 12 evanghelii, când Crucea este scoasă în mijlocul bisericii, anticipind Vinerea Mare.
Denia din Vinerea Patimilor este Prohodul, considerat cel mai popular serviciu liturgic din timpul anului. În seara de prohod, diferențele sociale, pentru câteva ceasuri, dispar și întreaga comunitate participă la înmormântarea simbolică a Fiului lui Dumnezeu.
Sâmbăta nu se oficiază servicii religioase, creștinii ocupându-se de pregătirea Paștelui.
La miezul nopții de sâmbată spre duminică, prin emoționantul "Veniți să primiți lumina", începe noaptea cea mai lungă și, cu lumina învierii, biserica intră în Săptămâna Luminată. Acest moment se identifică și cu trecerea la o noua perioadă bisericească, Penticostar sau perioada pascală, când se schimbă și cartea din care se cântă la strană. Timpul Penticostarului ține de la Duminica Paștilor până la Du¬minica I-a după Rusalii sau a Tuturor Sfinților, în total opt săptămâni.
Dacă în restul anului timpul nu ne permite, este bine ca măcar în acestă Săptămână să găsim timp pentru sufletul nostru, să ne împăcăm cu cei pe care i-am ofensat, să-i ajutăm pe cei necăjiți, să mergem la bătrânii din azile, la copii institutionalizați, să le facem bucurii celor nefericiți și să le întindem o mână celor care sunt căzuți în nevoi și mai ales este săptămâna în care s-ar cuveni, din respect pentru Fiul lui Dumnezeu, să nu mai vorbim de politică! (Valentin MUSCĂ)
Text republicat din ediția din 13.04.2009 a Ziarului de Vrancea