Cum m-am lasat , un indemn la dependenta de caritate
Drama existentiala, infasurata in ambalajul comediei savuroase, asa poate fi definita in doar citeva cuvinte piesa care a fost oferita publicului focsanean aseara, pe scena Teatrului Municipal "Mr. Gh. Pastia". "Cum m-am lasat", cu Anca Sigartau si 1Q Sapro, in regia lui Bogdan Muntean, o adaptare dupa o idee de Hannes Stein, a marcat publicul datorita mesajului si a fost "pretextul" unei actiuni caritabile.
Spectacolul, organizat de firma Capital Confort, cu sprijinul Consiliului Judetean, a fost destinat stringerii de fonduri pentru batrinii aflati in dificultate din cauza bolii, a saraciei si a lipsei de suport familial. Fondurile strinse vor fi alocate Fundatiei "Sfintii Constantin si Elena", dar si unui tinar de 28 de ani din Focsani, bolnav de cancer. Cauza caritabila a acestui spectacol a fost elogiata si de preotul Ionel Ene, care a tinut o predica inainte de inceputul piesei, un indemn la solidaritate si la sensibilizarea sufletului uman. Spectacolul de teatru a adus un strop de bucurie, direct, si unor persoane in virsta prezente ieri in sala. O piesa care a ascuns, sub masca comica, un mesaj profund: dorinta de a ne smulge din nepasarea, inactivitatea si ignoranta care ne otraveste viata. "Gindirea distruge sansele unei cariere. Gindirea insingureaza. Gindirea duce la plictiseala. Gindirea rapeste misterul. Gindirea uriteste", spun, pe rind, cei doi protagonisti. Acestia ofera si citiva pasi de urmat pentru a nu mai gindi: "umorul din rautate, sa nu invatam, sa nu criticam, vreau sa ramin asa cum sint, nu ne pasa, vorbim neintrerupt". Modalitatea suprema de suprimare a gindirii ramin drogurile si alcoolul, forme de dependenta si de alienare. "Si fericirea o sa va intimpine cu bratele scheletice larg deschise", spune 1Q Sapro. Interactiunea cu sala a dinamizat atmosfera, in momentul in care publicul a "inspirat" si a "expirat" intr-un glas expresia "am dreptate" sau cind Anca Sigartau a servit citeva persoane din auditoriu cu cornulete. Piesa s-a incheiat intr-o nota dramatica, dar si optimista, provocind de fapt, la o meditatie si incheindu-se cu mesajul "totul este in miinile noastre". "Am ris, am si plins..", a spus unul dintre spectatori la finalul piesei, dupa aplauze generoase oferite celor doi actori de la Teatrul Metropolis Bucuresti. (Mihaela BESLEAGA)
