Educație

Lectie de istorie si patriotism la Muzeul Unirii

Iulia Nicolaie
26 ian 2009 1267 vizualizări
Invitatii au prezentat puncte de vedere diferite asupra evenimentelor de la 24 ianuarie 1859, tratind teme precum reformele lui Cuza, recunoasterea internationala a Unirii si lupta pentru unitate nationala

"Este datoria noastra sa ne intoarcem la trecut", a concluzionat profesorul Gheorghe Buzatu

Muzeul Unirii din Focsani a gazduit simbata ample dezbateri istorice care au reintrodus publicul focsanean prezent in numar mare la eveniment, in vremurile de demult, cind patriotismul si dorinta de uniune nationala nu erau sentimente demodate printre oamenii de rind. La dezbaterile intitulate "150 de ani de la Unirea Principatelor Romane" au participat Nicolae Ciobanu, prof. univ. dr. si membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, prof. univ. dr. Aurel Pentelescu, prof. univ.dr. Constantin Buse, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, prof. dr. Horia Dumitrescu, comandor prof. univ. Jipa Rotaru si vicepresedintele Consiliului Judetean, Mircea Diaconu, alaturi de cadre didactice si elevi. Invitatii au prezentat, pe rind, puncte de vedere diferite asupra evenimentelor de la 24 ianuarie 1859, tratind teme precum reformele lui Alexandru Ioan Cuza, recunoasterea internationala a Unirii, influenta politicii externe din acele vremuri si lupta pentru unitate nationala. "Ne reintilnim la Focsani pentru ca aici era granita care separa o natiune in devenire. Este datoria noastra sa ne intoarcem la trecut", a precizat prof. Gheorghe Buzatu, nascut in comuna Sihlea. Comandorul Jipa Rotaru a amintit ca si la 1859 fortele politice erau dezbinate, cum se intimpla si acum de altfel. "Prea putin se vorbeste astazi despre personalitatea lui Cuza. A fost omul epocii, primul si singurul domnitor al Romaniei. Si atunci, elitele erau dezbinate, si atunci au existat forte de opozitie. Atunci cind in Tara Romaneasca alegerea domnitorului era incerta, s-a impus mobilizarea maselor", a relatat Rotaru contextual istoric de atunci. Pe de alta parte, prof. Aurel Pentelescu a fost de parere ca meritele apartin in mare parte si diplomatiei romane. "Recunoasterea internationala savirsita prin dubla alegere a insemnat o mare izbinda a diplomatiei romanesti de la acea vreme. Politica diplomatica si cea externa au fost mobilizate pentru ca dubla alegere sa fie recunoscuta in plan extern", a adaugat profesorul universitar. Atmosfera a fost una deosebita, intrucit toate incaperile Muzeului Unirii si toate exponatele au introdus audienta in sentimentul unionist al acelor timpuri. Musafirii pot admira la Muzeul Unirii tablouri si imagini ale domnitorului Cuza, sigiliul Comisiei Centrale sau pe cel al poetului Grigore Alexandrescu, documente semnate de domnitor, obiecte personale ale Doamnei Elena Cuza si monograma familiei sau chiar stema orasului Focsani dupa unificare. De asemenea, curiosii pot citi diverse materiale care portretizeaza Focsanii de altadata si documente care ilustreaza sirul de evenimente ce a condus la istorica Unire a Principatelor din 24 ianuarie 1859. (Iulia NICOLAIE


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
, acum 737261 zile, 23 ore, 30 minute, 26 secunde
Lectia despre Unire a fost acolo , la muzeu , nu in fata Teatrului, undeai fi dorit sa crezi macar un cuvant din ce se spunea ,intelegerea si unirea fiind cruciale in acest moment pentru romani . citeste integral
, acum 737261 zile, 23 ore, 30 minute, 26 secunde
Aoleu mama! "Istorie si patriotism...." ca pe vremea ziarului "Scanteia". O fi ajuns si la Ziarul de Vvrancea vreo pensionara de la Scanteia ?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.