Poetul Constantin Ghinita s-a stins in urma unui infarct
Poetul Constantin Ghinita, directorul Casei de Cultura «Emanoil Petrut» Marasesti, a incetat din viata ieri, in urma unui infarct, in orasul unde si-a petrecut ultimele doua decenii si de care si-a legat numele ca director al asezamintului cultural unde fiecare gasea dimineata o cafea calda si un amfitrion generos. Pe 29 decembrie Constantin Ghinita a intrat in eternitate si va fi pomenit de-a pururi ca cel mai important poet de factura religioasa nascut in Vrancea veacului trecut. Baiat de cintaret bisericesc din Clipicestii Tifestiului, Constantin Ginita a vazut lumina intr-un noiembrie rece din 1946, anul cind comunistii au falsificat alegerile, instaurind pentru jumatate de secol partidul unic. Din la nastere si pina la moarte, viata lui Constantin Ghinita a fost o perpetua Golgota, bolile si suferintele sufletesti din anii copilariei, umilintele din anii maturitatii, lipsurile unui intelectual condamnat la munca de jos, i-au marcat creatia, dar si-au pus amprenta si asupra sanatatii poetului care suferea grav in ultimii ani. Boem cum numai Dumitru Pricop l-a putut egala, dar nu depasi, Ghinita a fost impreuna cu negrilesteanul Pricop si prea putin cunoscutul Baciu, trioul de aur la Boemei Vrancei anilor 70, dar si fondatoriii primelor cenacluri literare postbelice, la Odobesti, Focsani si Marasesti. Haituit pe timpul scolii de legislatia comunista care punea piedici copiilor de preoti si cintareti bisericesti, Ghinita primeste ca Dreptul Iov si decizia conducerii Institutului Teologic Universitar din Sibiu, care-l exmatriculeaza pentru ca hotarasete sa-si legea viata de persoana iubita. Deceptionat pe toate planurile, poetul cunoaste iadul deznadejdii, din care va iesi in 1975, cind obtine Marele Premiu al Salonului Literar Dragosloveni, pe acea vreme acesta insemnind consacrarea unui autor debutant. Doi ani mai tirziu apare cu versuri in volumul colectiv "Dragoste de tara ""antologie lirica". Primul volum personal insa va fi publicat in 1991, «Chemarea Scorpionului», poetul insusi fiind «scorpion». A urmat «Evanghelia a V-a» (Bucuresti, 1996) ; «Nunta continua» (Focsani, 2003) ; «Psalmi» (Focsani, 2003) ; «Logodnicul orei patru dimineata» (Focsani, 2004) ; «Lamentouri» (Focsani, 2005) ; «In numele Tau, Poezie ("Au nom de toi, Poesie", volum romano-francez, Rimnicu-Sarat, 2005), excelentul volum de eseuri «Evanghelia dupa Constantin Ghinita» (Rimnicu-Sarat, 2006) si participari la volume colective. Aceasta este opera lui Constantin Ghinta, poetul suferintei, singurul autor vrincean care a cochetat la modul sublim cu poezia religioasa. Pentru cei care vor sa inteleaga poezia incercatului Consantin Ghinita, masivul volum «In numele Tau, Poezie» (Rimnicu-Sarat, 2005) este mai mult decit o introducere in poezia baiatului dascalului din Clipicesti, care a vrut sa ajunga preot al Celui de Sus si a devenit, fara sa vrea, slujitor al Poeziei. Dumnezeu sa-l ierte, acolo, sus, unde, Constantin Ghinita sigur va coordona un cenaclu. Cu siguranta, aici, jos, de ieri, lumea mica a poeziei vrincene va fi si mai saraca pentru ca poeti s-au facut cu zecile in ultimii ani, dar de nascut nu s-a mai nascut, din nenorocire pentru acest sarman judet, nici unul. O sa ne lipsesti draga Constantin si la Marasesti n-o sa ne mai astepte nimeni! (Valentin MUSCA)
"Viata ma invita intr-o alta "¦ Viata"
u poetul le-a trimis apropiatilor ieri urari de La multi ani!
Disparitia lui Constantin Ghinita a lasat un gol in sufletul multor prieteni carora nu le-a venit sa creada aceasta veste trista. Pe blogul personal, fiul fostului primar la orasului Marasesti, Dan Brasov, noteaza: "Tica, asa cum iti spuneam toti cei care iti eram apropiati, de ce ai plecat fara sa spui o vorba? De ce? De ce asa devreme? Tocmai acum, la ceas de sarbatoare? Unde pleci, Constantin Ghinita? Tica ! Unde pleci? Nu am apucat nici macar sa-ti multumesc pentru ceea ce ai fost si mai ales pentru ca mi-ai fost ca un tata. Nici macar nu ai apucat sa asculti (ne)multumirile marasestenilor. Ai facut multe pentru noi. Ai facut aici, la Marasesti, un focar al culturii. Cultura, intelegi? Si nici macar nu ai apucat sa fii laudat pentru asta", scrie Dan Brasov. O alta prietena a poetului ne scrie cu tristete: "Sufletul meu plinge... Astazi am pierdut un prieten. S-a grabit sa dea curs, mult prea devreme, "invitatiei" despre care ne vorbea intr-unul dintre poemele sale: "Viata ma invita intr-o alta/ Moarte/ Moartea ma invita intr-o alta/ Viata". Nu ma pot aduna si nu-mi gasesc cuvintele... Astazi (ieri "" n. r.) la ora 11.53 trimitea tuturor urari de la multi ani. Se afla la Casa de Cultura planificind activitatile pentru anul viitor. Nici o secunda nu a renuntat la ideea revigorarii activitatii culturale a orasului Marasesti. Sanatatea-i atit de precara nu i-a fost niciodata piedica... în aceste timpuri cind sensibilitatea a ajuns a fi considerata defect, disparitia unui suflet atit de simtitor este cu adevarat o mare pierdere...", ne-a spus poeta Camelia Ciubotaru, profesoara la Colegiul National "Al. I. Cuza Focsani. (Doina GANEA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Tradiții și valori ale neamului românesc la Festivalul concurs al elevilor de liceu „Vrancea, plai de dor”, ediția a X-a
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 13
Adaugă comentariu
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde
, acum 739396 zile, 16 ore, 2 minute, 25 secunde 
