Albert Cel Mare, fondatorul Scolasticii Latine
Credinciosii romano-catolici il pomenesc astazi pe Albert Cel Mare, primul mare teolog latin din perioada de glorie a teologiei occidentale si cel care a contribuit prin enciclopedismul sau la formarea Scolasticii latine. A trait in prima parte a secolului al XIII-lea si a fost omul care l-a initiat pe tinarul Toma din Aquino in stiintele sacre, dar si cel care i-a deschis apetitul pentru filosofia artistoteliciana. Pentru credinciosii veacului XXI, opera teologica a lui Albert Cel Mare este o mostra de eruditie, iar lectura sutelor de volume redactate de acest teolog cu spirit teuton ne pot ajuta, pe noi, ca ortodocsi, sa intelegem mai bine crestinismul apusean, cu bunele si rele sale. Ne gasim in secolul al XIII-lea, iar in Occident existau deja universitati in toate marile orase, din Spania si Italia pina in Cehia si Tarile Germane, trecind prin cea mai faimoasa, Sorbona, visul oricarui student din secolul al XIII-lea. La noi, nici macar in secolul XXI nu avem universitati pe masura, prima fiind infiintata abia in a doua jumatate a veacului XIX. De aici si felul in care au fost tratate subiectele teologice de occidentali si diferentele de vocabular, diferente care au dus la adevarate dispute teologice intre ortodocsi si catolici, din indeparatul Evul Mediu pina in zilele noastre. Iar daca pe usile de la intrare din bisericile focsanene intilnim astazi imagini grotesti, in care ortdocsii sint prezentati ca alesi de Dumnezeu, iar occidentalii ca eretici, inseamna ca traim in continuare intr-o crasa ignoranta si am ramas, intellectual vorbind, in Evul Mediu. (Valentin MUSCA)
