Speranta lui Ionica Sava din Cîndesti
Prefatat de cunoscutul scriitor si publicist, universitarul Liviu Antonesei, romanul "Speranta" este opera de capatii a scriitorului care a debutat in "¦1947, cu povestirea "întoarcerea mamei". Apoi, un destin frint, ca atitea alte destine din perioada comunista, descris oarecum in romanul autobiografic "Maxim" (Ed. "T", Iasi, 2005), prezentat la vremea respectiva la Biblioteca Universitara din Iasi de Alexandu Zub, cel mai respectat istoric in viata si el o victima a regimului comunist. "Vreau sa spun ca romanul sau este unul realist, insa nu unul maniheist. Deci este scris pentru a evoca o lume, cu toate ale sale, nu pentru a ilustra o teza, oricit de nobila ar fi aceasta. ("¦) în sfirsit, Speranta este si un roman foarte atent si ingrijit scris, cu o fraza fara fisuri, care curge uneori blind ca in Sadoveanu, alteori sugubat ca in Creanga, citeodata atit de alert, ca as cauta mai degraba un prozator muntean ca sa functioneze drept reper. Poate nu degeaba Tara Vrancei este asezata la intilnirea provinciilor noastre istorice", scrie Liviu Antonesei in Prefata romanului. Alaturi de pasiunea sa pentru aluni, Ionica Sava mai este cunoscut si pentru maiestria pe care o dovedeste in modelarea lutului. Expozitiile sale au dovedit ca scriitorul din Cindesti este legat fiintial de lumea in care traieste, de istoria acestei tari. Din pacate, trecem de fiecare data nepasatori pe linga oameni si nu sesizam comorile care se ascund in cei de linga noi. Ionica Sava este o comoara, pe care o apreciaza altii, pentru ca pe malurile Milcovului ca sa fii apreciat trebuie sa ai gura mare ori capul plecat. (Valentin MUSCA)