Educație

400 de ursi mormaie prin muntii Vrancei

Iulia Crețu
8 aug 2008 2388 vizualizări
Saptamina trecuta un urs a coborit din padure si a facut prapad intr-o stina si o gospodarie din Dumitresti u reprezentantii de la Mediu spun ca teritoriile ursilor au fost diminuate si animalele ataca pentru hrana u muntii Vrancei reprezinta al doilea areal ca densitate de carnivore mari din Romania, detinind 6,5% din populatia de ursi, 5,5% din populatia de risi si 3,7% din populatia de lupi

Agentia pentru Protectia Mediului si Unitatea de Implementare a Proiectului Life Natura anunta ca in padurile din Vrancea traiesc 405 ursi bruni. Astfel, in fondurile de vinatoare administrate de Directia Silvica Focsani ar fi 280 de exemplare, in fondurile de vinatoare administrate de Agentia Judeteana a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi inca 93 si in cele administrate de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Vidra alti 22 de ursi. De altfel, padurile din judet adapostesc al doilea areal al populatiei de carnivore mari, categorie din care fac parte ursul, lupul si risul. "Ursul brun este cea mai mare specie de carnivore mari din Romania, fiind intilnit in zonele impadurite de deal si munte, putindu-se adapta si in alte areale in care exista suficienta hrana si habitate forestiere. Aprecierea marimii unui exemplar de urs este adesea eronata datorita imaginii de "urias" dar si datorita blanii abundente. Greutatea medie a ursilor monitorizati in Vrancea este de 100-150 kg, foarte rar fiind intilnite exemplare de 350 kg", au declarat reprezentantii APM, Paul Giurca si Silviu Chiriac. Pentru a "apara" imaginea ursului, transformat intr-un ucigas cu singe rece in urma intimplarilor din Vrancea, de la o stina si o gospodarie din Dumitresti, sau de la Brasov, cei de la Mediu spun ca in mod normal ursii sint 80% vegetarieni. Reducerea zonelor in care traiesc si apropierea de cele locuite ii fac sa coboare din munti si sa atace. "Ursii sint animale solitare, insa pot fi intilnite in concentrari mari acolo unde exista hrana din abundenta. Dieta acestora este compusa in proportie de 80 % din hrana vegetala (radacini, bulbi, iarba, seminte, muguri, fructe) putind consuma diferite insecte si animale precum furnici, albine, viespi, bondari, viermi, pesti, caprioare, porci mistreti, indiferent daca sint proaspete sau hoituri. Pot consuma chiar si deseuri menajere", spun specialistii de la Agentia de Mediu.


Statul acorda despagubiri pentru daunele provocate de ursi


In afara de episodul singeros de la Dumitresti, unde un urs din padurile buzoiene a facut prapad in stina unui localnic, in Vrancea nu s-au mai inregistrat probleme. In comuna Nistoresti, supranumita si «patria ursilor» pentru cea mai mare suprafata de padure care ofera adapost carnivorelor mari, primarul spune ca satenii si-au luat masuri de protectie a culturilor si stinelor si ca pina acum nu au existat incidente. Ion Gogorita a precizat ca in cazul unui atac nu pot interveni cu vinatori. Vinatoarea legala reduce marimea populatiilor de ursi, acesta reprezentind un obiectiv in managementul speciei vinate. De aceea, vinarea unui anumit numar de exemplare ar trebui permisa doar in absenta altor solutii de management satisfacatoare. Vinarea ursului pentru oricare alte motive nu ar trebui permisa. Spre deosebire de vinatoarea legala, care se axeaza in special pe impuscarea exemplarelor mari, prin braconaj nu se realizeaza o selectie a exemplarelor, fiind astfel ucise si femela cu pui sau gestanta. "Taierea padurilor de foioase poate afecta dezvoltarea populatiilor de urs, deoarece scade productia de jir si ghinda, principala sursa de hrana in perioada toamnei si primaverii. In cazuri speciale, Ministerul Mediului poate acorda derogari de la statutul de specie strict protejata, astfel incit exemplarele care produc pagube sau sint responsabile de atacuri asupra oamenilor, pot fi capturate, transportate in alte areale sau pot fi chiar vinate in conditiile legii. Pentru pagubele produse de speciile protejate, daca se dovedeste ca au fost luate toate masurile pentru prevenirea producerii acestora, Ministerul Mediului acorda despagubiri care acopera prejudiciul produs", au mai spus oficialii de la Agentia pentru Protectia Mediului. (Iulia CRETU)


Proiecte APM pentru protectia carnivorelor mari din Vrancea


Agentia pentru Protectia Mediului implementeaza cu sprijinul Comisiei Europene proiectul LIFE NATURE "Imbunatatirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea". Muntii Vrancei reprezinta al doilea areal ca densitate de carnivore mari din Romania, detinind 6,5% din populatia de ursi, 5,5% din populatia de risi si 3,7% din populatia de lupi. Existenta acestor procente a determinat Comisia Europeana sa acorde APM finantarea a doua mari proiecte, in perioada 2002 - 2009, pentru conservarea carnivorelor. In urma proiectului s-au inclus ariile protejate din reteaua locala in reteaua europeana Natura 2000, Parcul Natural Putna-Vrancea a inceput sa functioneze ca element cheie al sistemului de protectie a carnivorelor mari, s-au creat Unitatea Mobila de Interventie si Centrul pentru Reabilitarea si Monitorizare a Carnivorelor Mari, iar pentru protectia culturilor agricole si a stinelor aflate in zonele populate de aceste animale s-au implementat sisteme de protectie. Proiectul LIFE NATURE este realizat in parteneriat cu Consiliul Judetean Vrancea, Universitatea din Bucuresti, Directia Silvica Focsani si Asociatia pentru Dezvoltare Durabila "Focul Viu". (A. DRUSAN)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.