Educație

Bisericile de lemn au fost mutilate

Bisericile de lemn sint printre putinele valori originiale din Tara Vrancei u peste douazeci de biserici de lemn au ars in timpul celor doua razboaie mondiale u unele au pierit dupa 1959, sub comunisti u altele au fost desfigurate prin lucrari brutale de restaurare incepind cu anii 80 u dupa 1989 in Vrancea s-au ridicat peste 100 de biserici din rigips si termopane, cu bani de la Ministerul Culturii si Cultelor, iar ultimile comori ale Vrancei arhaice zac, abandonate, in ruina

Cele mai importante valori autentice ale culturii traditionale romanesti din Vrancea arhaica - bisericile de lemn - au fost mutilate in ultimii ani, pe bani publici si din banii credinciosilor, din nestiinta, chiar de catre preotii parohi, prin restaurari primitive care le-au desfigurat pentru totdeauna. In loc sa le restaureze, mentinind stilul originar, unii preoti parohi, cu de la ei putere, au captusit cu scindura peretii sculptati ai bisericilor, transformind operele mesterilor vrinceni in niste imobile cu aspect de magazie sau finarie. Mai grav, au inchis cu scindura pridvoarele deschise ale lacasurilor de cult, transformind bisericle in niste depozite de prost gust. Culmea batjocurei restaurarii a fost atinsa atunci cind acesti preoti au burdusit cu scindura clopotnitele deschise aflate in partea superioara a bisericii, schimbind sfintele lacasuri in niste cladiri din lemn cu obloane, date cu vopsea, motorina sau lac. «Am vazut strani, icoane si piese de mobilier distruse in multe biserici. S-a cioplit cu barda prin bisericile vechi de sute de ani, mutilind arta veche romaneasca din aceste biserici. Nimeni nu banuieste ca aceste constructii modeste la exterior ascund comori ale artei romanessti postbrincovenesti. Sint biserici care au fost acoperite cu scindura si mutilate pe veci. Din pacate, unii preoti nu constientizeaza valoarea artei vechi romanesti din aceste biserici», ne-a spus prof. dr. Ion Cherciu, de la Institutul de Etnografie si Folclor «Constantin Brailoiu» al Academiei Romane. Ion Cherciu este unul din cei mai autorizati cunoscatori al bisericilor de lemn din Vrancea arhaica si autorul mai multor studii si volume pe acest subiect.

Case praznicale in loc de monumente

Paradoxal, sumele acordate de Guvernul Romaniei in ultimii 18 ani nu au tinut cont de valoarea bisericilor. Au venit zeci de miliarde de lei vechi pentru «case praznicale» (ultima inventie in materie de arhitectura bisericeasca) si doar o singura biserica de lemn din Vrancea arhaica a fost inclusa pe lista acestor «pomeni» de la Guvern. «Am reusit sa introducem in Planul National de Restaurare biserica de lemn din Vrancioaia. Datorita importantei acestor edificii religioase pentru cultura Vrancei avem in proiect introducerea in Planul National de Restaurare a celor doua biserici de lemn de la Valea Sarii, biserica de lemn de la Chitcani si trei biserici de lemn din nordul judetului», ne-a spus Paraschiv Usturoi, directorul Directiei Judetene pentru Cultura si Culte Vrancea. Din cele peste 40 de biserici de lemn din judet, 18 au fost trecute pe Lista Monumentelor Istorice (www.vrancea.djc.ro), 21 sint inregistrate la Institutul Roman de Istorie Culturala (www.cimec.ro), iar restul, adica jumatate, nu figureaza nicaieri, fiind abandonate prin cimitire parohiale, la marginea sau chiar in centrul satelor si vandalizate sistematic de tinerii avizi de senzatii «tari». O situatie la zi nu detine nimeni, nici statul, prin institutiile platite din banii Consiliului Judetean, nici Episcopia, prin cele 4 Protoierii. La zecile de miliarde de lei vechi pentru case praznicale au mai fost acordate alte zeci de miliarde pentru a ridica kitchuri de biserici cum sint «catedrala» din Cornetu, «biserica-moschee» din Focsani si «pensiuni monahale», precum cele de la Manastirile Varzaresti si Dalhauti.

Distruse pe veci

Mutilarea bisericilor de lemn este un proces ireversibil si va duce in citeva decenii la disparitia prin «desfigurare» a ultimelor valori autentice ale culturii traditionale din Vrancea. Au fost deja distruse prin restaurare bisericile «Sfintul Nicolae» din Nistoresti, «Cuvioasa Paraschiva» din Tei-Cimpuri, «Sfintii Voievozi», din Paulesti, «Duminica Tuturor Sfintilor», de la Poiana Marului si «Sfintul Nicolae» de la Prisaca-Valea Sarii. Se afla inca abandonate si vor avea, probabil, aceeasi soarta bisericile «Cuvioasa Paraschiva din Ruginesti», «Sfintul Nicolae» din Vrincioaia, «Sfintul Gheorghe» si «Cuvioasa Paraschiva» din Anghelesti si multe altele. Muzeografa Lelia Pavel, sefa Sectiei de Istorie a Muzeului Vrancei, autoarea mai multor articole si a unei lucrari importante in care descrie 23 de biserici de lemn, desi pastreaza o linie irenica, ferindu-se sa scoata in evidenta distrugerea iremediabila a bisericilor de lemn, nu poate sa omita acest lucru in concluziile lucrarii. «Acest spatiu sacru aflat la lacasurile de cult din Vrancioaia si Paulesti a fost acoperit cu scinduri in detrimentul aspectului original, ascunzind sub ele stilpii de sustiere frumos impodoboti», scrie Lelia Pavel, facind referire la pridvorul bisericii, pe care preotii l-au inchis in mod brutal, transformind pridvorul, spatiu sacru al intilnirii omului cu Dumnezeu, intr-o cutie captusita cu scindura, ca in imaginea de mai sus.

Nimeni nu poarta raspunderea

Acest masacru al artei si culturii populare vrincene nu are, aparent, nici un vinovat, desi exista responsabili si legislatie in domeniu. Statul monitorizeaza oficial cele 18 biserici de lemn inculse pe Lista Monumentelor Istorice, dar cei care le detin, adica parohiile, nu prea tin cont de acest lucru (Vezi cazul recent de la Schitul Valea Neagra !). «Din 2005 incerc sa impun respectarea legii care protejeaza monumentele istorice si orice interventie se realizeaza doar cu Aviz de la Ministerul Culturii si Cultelor. Am dat mai multe avertismente si chiar am fost pe punctul de a da amenzi», ne-a mai spus Paraschiv Usturoi, seful Directiei pentru Cultura Vrancea. De partea sa, cercetatorul Ion Cherciu crede ca responsabili sint si statul si Biserica. «In egala masura si statul si Biserica poarta responsabilitatea pentru distrugerea bisericilor de lemn, deoarece nu constientizeaza importanta acestora», ne-a mai spus Ion Cherciu. De drept si de fapt, monopolul acestor obiective religioase, dar si culturale deopotriva il are Episcopia Buzaului si Vrancei. Or, la Episcopie, grija pentru bisericile de lemn nu figureaza pe agenda Episcopului Epifanie Norocel. Episcopia nu are un repertoriu al bisericilor de lemn din Vrancea, nici un inventar cu aceste lacasuri, cu atit mai putin o lista cu bunurile imobile (carti, icoane) din aceste biserici. Din cele peste 1200 de biserici de lemn din Romania, in Vrancea se gasesc putin peste 40. Daca in Gorj si Vilcea, care au fiecare peste 100 de biserici de lemn, exista o politica de protejare a acestor monumente, in Vrancea Biserica "" proprietara acestora, nici nu vrea sa auda de asa ceva. Nu mai detaliem exemplul conducatorilor Bisericii din Maramures care au reusit sa introduca in 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, opt biserici de lemn. Raspunsul neoficial al conducatorilor de la Buzau este ca «Biserica nu are bani», dar are posibilitati financiare sa ridice deodata doua catedrale in fata Palatului Episcopal de la Buzau! (Valentin MUSCA)

---