Educație

Sfîntul Calinic de la Cernica

Valentin Muscă
11 apr 2008 409 vizualizări
Credinciosii ortodocsi îl pomenesc astazi pe unul din cei mai mari duhovnici din secolul al XIX-lea: sfîntul Calinic de la Cernica (1787-1868), ucenicul staretului Gheorghe (A1806).

A fost unul din cei mai importanti episcopi din istoria Tarii Romanesti

Nascut in cetatea ciobanului Bucur, pe numele de mirean Constantin, a luat de tinar drumul monahismului, intrind in obstea Manastirii Cernica. în 1808, exact acum doua secole, tinarul frate a facut votul monahal primind numele de de Calinic. Dupa un scurt popas duhovnicesc la Muntele Athos, in 1818 a fost ales staretul Manastirii Cernica, pe care a pastorit-o pina in 1868. Sub conducerea sa obstea manastirii a ajuns la peste 300 de monahi, Calinic reusind sa creeze un adevarat curent spiritual care a dus la renasterea monahismului in Muntenia. Asa cum facuse Sfintul Vasile de la Poiana Marului cu un secol inaintea, Calinic a transformat Cernica intr-un adevarat laborator duhovnicesc. De la Cernica au iesit mari personalitati ale culturii religioase valahe din secolul al XIX-lea. în veacuri tulburi, cind razboaiele erau la ordinea zilei, staretul Manastirii Cernica adapostea locuitorii Bucurestilor, pentru ca manastirea este la doi pasi de Capitala. Pentru cei saraci a ridicat locuinte, pentru bolnavi a construit bolnite, pe cei neputinciosi ii ocrotea si a dat manastirii o forta spirituala care o facea respectata chiar de domnitori. Daca monahii nostri ortodocsi recurg la josnice stratageme pentru a prinde un toiag de episcop, Calinic a avut curajul sa refuze in mai multe rinduri chiar scaunul de Mitropolit al Tarii Romanesti. A desfasurat o activitate carturareasca de invidiat si a lasat in urma sa ucenici care s-au raspindit in cele trei tari romane. Cu toate acestea, Sfintul Calinic nu a fost ispitit de cel rau sa-si faca un muzeu pe care sa-si puna numele, asa cum a facut P. S. Epifanie Norocel. De aceea a ajuns sfint in calendar si nu a lasat sa i se ridice statui in timpul vietii. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.