Educație

Botezul Dragomirei

Silvia Vrînceanu Nichita
7 ian 2008 1785 vizualizări
De Boboteaza, zi de renastere spirituala, cu mic cu mare, sovejenii au urcat pe firul piriului Dragomirei pentru sfintirea apei care straverseaza asezarea. convoiul de credinciosi a pornit de la manastirea ctitorita de Matei Basarab la 1645 si a continuat spre Sezatoarea Lupilor, de unde se scurg spre sat apele Dragomirei

Minunate cintari liturgice s-au inaltat ieri din biserica "Nasterea Domnului" a Manastirii Soveja, ctitorita de Matei Basarab, acolo unde toti credinciosii s-au reunit pentru slujba de Boboteaza, care s-a transformat intr-o bucurie a intregii comunitati. "Inca ne rugam pentru cei ce aduc daruri si fac bine in sfinta si intrutot cinstita biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cinta si pentru poporul ce sta inainte si asteapta de la Tine mare si multa mila". Raspunsurile la cintarile din ectenie au fost date din pridvorul bisericii de membrii Coralei Pastorala, care vin pentru al cincilea an consecutiv de Boboteaza in mijlocul sovejenilor. La finalul Sfintei Liturghii, mai mult de o suta de sateni au pornit intr-o procesiune impresionanta spre izvoarele piriului Dragomira, pentru sfintirea apei care traverseaza comuna Soveja. Alaturi de preotul Gheorghe Nichifor, enoriasii au purtat spre munti odoarele bisericii si un car in care se afla un vas umplut cu apa neinceputa. Acolo, sus, in catedrala padurii, la o copca sparta in piriul Dragomirei, s-a sfintit Agheasma Mare. Pentru a arata ca la Soveja credinta si traditia nu au murit, in fruntea sirului de credinciosi s-au aflat doi tineri calareti, imbracati in costume nationale, care au avut misiunea de a insoti prapurii bisericesti. Sus, in munte, printre brazii incarcati cu beteala de zapada, si-a sporit puterea sfintitoare si tamaduitoare Aghiasma Mare a sovejenilor.


"Dragomira, firul vietii"


Preotul paroh al asezarii, parintele Gheorghe Nichifor, ne-a spus ca traditia procesiunii de Boboteaza a pornit din Molitfelnic, cartea de ritual ortodox care cuprinde rinduiala sfintelor taine. Procesiunea pentru purificarea apelor a devenit deja o traditie la Soveja, mai ales ca Dragomira a fost "firul vietii" pentru muntenii din Rucarul si Dragoslavele Argesului, care s-au asezat aici in urma cu aproximativ 300 de ani. De altfel, metaforic, profesorul Iulian Albu din Soveja a spus ca, ieri, de Botezul lui Iisus Hristos, "Dragomira s-a transformat intr-un adevarat Iordan al Sovejei". "In urma cu mai multi ani, terminam slujba de Boboteaza cu promisiunea ca anul viitor vom merge la riu. In urma cu cinci ani am decis sa mergem cu toti credinciosii sa botezam apa. Ideea a fost de curatare a apei, mai ales ca piriul acesta a fost firul vietii pentru sovejeni", ne-a spus preotul Gheorghe Nichifor. In contexul Bobotezei, profesorul Constantin Macarie, presedintele Fundatiei "Simion Mehedinti - Miorita", deruleaza si un proiect de sensibilizare a comunitatii locale pentru a pastra curate apele de pe aceste plaiuri mioritice. "In tineretea mea, apa Dragomirei era asa de pura incit gospodinele o luau dimineata, inainte de zori, pentru a fierbe fasolea, iar seara - dupa ce gistile satului se balaceau ziua in ea -, o foloseau pentru albitul rufelor. Atit de curata era! Ideea «Botezului apelor» s-a nascut tocmai din aceste povesti, pentru a reface viata acestui piriu cu care ne-a binecuvintat Dumnezeu. Initial, am derulat si un proiect ecologic intitulat «Piriul bolnav», in cadrul caruia copiii au semnalizat cazurile de poluare si au actionat pentru curatarea albiei. Ideea a fost preluata si de parintele Nichifor si putem spune ca oamenii au inceput sa constientizeze ca trebuie sa avem grija de apele noastre. Inca mai sint rai care arunca gunoaie, dar in linii mari scopul nostru a fost atins", ne-a spus profesorul Constantin Macarie.


Gilceava de "apa-boteaza"


Pentru a rezista in gerul napraznic al Bobotezei, localnicii au facut focuri din loc in loc, iar la final, dupa ce au primit binecuvintarea preotului, au plecat spre casele lor cu butelcutele din plastic pline cu aghiasma. Totusi, chiar si la Soveja, dupa o litie cu adevarat impresionanta, localnicii au pornit o adevarata gilceava in jurul polobocului cu "apa mare". "Va ingramaditi aici ca la rachiu!", a spus cu naduf o batrina care nu reusea sa-si umple bidonul. "Da, sa ma tina Dumnezeu sanatos sa beau rachiu din asta in fiecare dimineata!", i-a dat replica un sovejean intre doua virste. "Bre, vreau si eu aghiasma, mi s-a uscat gura de atita strigat! Da, fa, coferul jos!", striga o batrinica neostoita, infasurata intr-o broboada traditionala, in timp ce batea cu sticla de Cola in vasul plin cu agheasma. "Care mai de care sa apuce intii, parca n-ar fi aghiasma pentru toata lumea. Au innebunit cu totii", a comentat un alt localnic postat linga butoiul decorat cu cetina de brad. In cele din urma, agheasma a ajuns pentru toti, iar sovejenii au coborit in buna pace in sat, spre manastirea Dobromira, centrul spiritual al asezarii, construita ca "pilda de impaciuire intre fratii moldoveni si munteni"â"¢"â"¢ pe vremea cind inteleptul Matei Basarab si intrigantul Vasile Lupu au decis sa faca pace intre Moldova si Muntenia. (Silvia VRINCEANU)


Victorie, am reusit sa-mi umplu bidonul!






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 739370 zile, 15 ore, 4 minute, 31 secunde
gyorfy
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.