Educație

"Mănăstirea Dălhăuţi" - "carte frumoasă, cinste cui te-a scris!"

Cezar Cherciu
26 apr 2017 530 vizualizări
Recent am terminat de lecturat o carte minunată semnată de harnicul profesor, Ionel Budescu. De altfel toate lucrările sale apărute în ultimii ani trezesc un interes marcant pentru istoria locală şi naţională.

         Cartea cu pricina este o lucrare monografică intitulată semnificativ „Mânăstirea Dălhăuţi – între adevăr şi legendă” la care autorul a trudit câţiva ani buni cu multă râvnă şi pasiune. Lucrarea a apărut în editura Sfintei Arhiepiscopii a Buzăului şi Vrancei, într-o ţinută grafică de excepţie, fiind un adevărat dar de suflet pentru cititori dar şi pentru cultura eclesiastă.

         Lucrarea se bucură de binecuvântarea Înalt Preafericitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei care în prefaţă vorbeşte despre „strădania cărturărească a domnului profesor Ionel Budescu, care printr-o asiduă cercetare a monografiilor anterioare, dar mai ales prin studierea documentelor de arhivă a dat la lumină un nou istoric al Mănăstirii Dălhăuţi, redescoperind rolul cultural-duhovnicesc al uneia din cele mai vechi vetre monahale de la Curbura Carpaţilor.”

         Academicianul C. C. Giurescu, fiu al meleagurilor noastre, vorbea în lucrările sale cu respect şi preţuire despre „Micul Athos”, făcând referire la aşezările duhovniceşti de sub geana Măgurei Odobeştiului, iată acum colegul nostru vorbeşte despre aşezările monahale de la Mera, Coteşti, Rogozu, Poiana Mărului şi în special Dălhăuţi, ca o continuare a „Micului Athos”, aşezare de nădejde a ortodoxismului pe aceste meleaguri străvechi.

         Studiul profesorului Ionel Budescu vine cu toate argumentele istorice, sociale şi ecleziastice, dovedind că acest complex monahal de la Dălhăuţi, lăudat de Domnul, este în fapt o adevărată vatră de spiritualitate şi creştinism românesc, un adevărat centru de cultură religioasă. Autorul prezintă cu pasiune şi dragoste paternă cadrul geografic şi istoric al satului său natal Cârligele şi împrejurimile – frumoasă aşezare de podgorie – studiată cândva şi de către sociologul Dimitrie Gusti, ca o adevărată pagină de „România pitorească” a frumuseţilor naturale, a oamenilor locului, cu datinile şi obiceiurile lor străvechi.

         Stăpânind taina scrierilor vechi – slava şi veche chirilică românească – Ionel Budescu a reuşit să pună în valoare documentele care atestă existenţa acestui complex monahal: actul semnat de vorniceasa Ecaterina Văcărescu (1780), Pomelnicul stareţului Benedict (1844) sau vestitul manuscris al maiorului Dimitrie Papazoglu, cât şi alte interesante documente.

         Istoricul prezentat celor trei sfinte biserici: „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” (1625), „Izvorul Tămăduirii” (1820) şi a „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, aduc la lumină date noi,fascinante pentru cititor, dar mai ales pentru cercetător. Toate aceste biserici au fost ridicate de către unii boieri cu dragoste de Dumnezeu, printre care şi localnici precum familia Perieţeanu, dar care s-au bucurat şi de contribuţia şi grija unor domnitori.

         Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Dălhăuţi, face parte din şirul sfintelor icoane făcătoare de minuni din ţară, care se bucură de o mare atracţie pentru pelerini, pentru frumuseţea ei, valoarea religioasă şi istorică.

         Cartea este o încitantă pagină de istorie monahală a vechii noastre biserici româneşti, parte din istoria eroică a poporului de pe aceste meleaguri. Citind această carte, cititorul va afla fapte inedite despre stareţul fondator Vasile de la Dălhăuţi şi Poiana Mărului, a ucenicului său Paisie Velicicovschi, care au îndrumat în acelaşi timp şi mănăstirile de Obşte din Vrancea străveche de la Valea Neagră – Herăstrău şi Lepşa –Tulnici.

         La loc de cinste sunt aşezaţi în carte stareţii acestui sfânt locaş, autorul vorbind despre contribuţia şi sacrificiul fiecăruia pentru menţinerea acestui locaş şi a sfintei credinţe creştine. Un loc aparte îl ocupă stareţul Zosima Târâlă (monah cu două licenţe), om de aleasă cultură şi har în a conduce obştea monahală, fiind de patru ori stareţ. Acesta a lăsat Istoricul Sfintei Mănăstirii Dălhăuţi, cea mai corespunzătoare monografie cu lumea ei aparte. Este cinstită cu aprecieri deosebite fosta stareţă Emilia Focşa, care a făcut atât de mult pentru reorganizarea vieţii monahale de după 1990 şi ridicarea edilitară a acestei mănăstiri. Am avut fericirea de a o cunoaştepe acestă viitoare stareţă, pe când lucra la Liceul economic din Focşani (laborantă) şi apoi la Întreprinderea judeţeană de Construcţii (normator până la reintrarea în monahism), o femeie harnică inimoasă, care a făcut mult pentru ridicarea materială şi duhovnicească a acestui sfânt locaş.

         Prin truda stareţilor mănăstirii, a fost acumulat un adevărat tezaur de cultură monahală; s-a realizat o bibliotecă de renume, colecţii de hărţi şi documente, obiecte de cult şi tezaur de o mare valoare. Savantul Nicolae Iorga, care a bătut cu pasul locurile pline de istorie ale ţării, a ajuns şi la mănăstirea Dălhăuţi şi la biserica Pădureni – Jariştea, descoperind „o adevărată bogăţie”, o adevărată avere de carte bisericească, numeroase documente şi hărţi, pe care cu autoritatea sa cărturărească, le va aşeza la loc de cinste şi siguranţă la Biblioteca Academiei Române.

         Întocmai ca în toată ţara şi la Mănăstirea Dălhăuţi, şcoala şi bolniţa (spitalul începător) au fost sprijinite în a se înfiinţa şi aici s-au depus eforturi în introducerea alfabetului latin.

         Cartea se bucură de prezentarea unui bogat fond documentar (inedit) şi o bibliografie aparte.

         Felicitări şi sănătate colegului Ionel Budescu, mă alătur cronicarului care a zis: „carte frumoasă, cinste cui te-a scris”.

 

 

        

         22 aprilie 2017                                                   profesor,   

         Focşani                                                               Cezar Cherciu

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.