Colţul Bibliotecarului - Mărturii şi mărturisiri despre Bibliotecar
Am reţinut un gând rostit mie demult, când am pătruns într-o profesie pe care nu o cunoşteam decât vag, şi asta datorită comerţului meu sufletesc cu cărţile: este nevoie de timp pentru a forma un bibliotecar. Pentru moment, nu am desluşit tăinicia acestui gând. Îmi amintesc de primele zile de lucru la Bibliotecă, în departamentul Prelucrare, Achiziţii, Informatizare. Descopeream un univers cu totul nou , care păstra timid din ceea ce ştiam eu din exteriorul bibliotecii. Acolo am învăţat primele noţiuni de catalogare, descoperind circuitul cărţii în bibliotecă, atenţia maximă ce se cuvine acordată fiecărui volum, astfel încât acesta să se încadreze într-un anumit domeniu, facilitând lectorului orientarea în universul, mereu extensibil, al cunoaşterii. Apoi am luat calea Sălii de Lectură, descoperind depozitele cu cărţi, aglomerate ca nişte bulevarde pariziene, aşteptând, la fiecare intersecţie, culoarea verde a pasiunii pentru cunoaştere.
Au venit deodată cititorii, care, treptat, s-au metamorfozat în utilizatori ai serviciilor, tradiţionale şi deopotrivă noi, de bibliotecă, diverse, la rândul lor.
La început, bibliotecarul avea de partea sa numai coridoarele nesfârşite de titluri, din timpuri străvechi până în clipa prezentă, şi autoritatea de a media între cerinţele cititorului şi bogăţia culturală a lumii. Treptat, el s-a adaptat la era tehnologiei şi la revoluţia informaţiei, învăţând diferite programe de calculator, pentru a crea baze de date din ce în ce mai complexe şi pentru a căuta în lumea virtuală spaţii noi de cunoaştere – toate acestea pentru a fi recunoscut de către profilul cel nou al utilizatorului serviciilor de bibliotecă, un beneficiar adesea grăbit, de cele mai multe ori nedumerit de noianul de informaţii şi de noutatea temelor pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit, fie că este vorbe despre învăţământul tradiţional, despre evoluţia în carieră sau despre educaţia continuă.
Utilizatorii sunt diverşi, prin personalităţile lor, asemenea şi nevoile şi pretenţiile sale. Bibliotecarul este unul singur. El se distribuie fără să se împartă, asemenea luminii solare, zi de zi. Şi nicio zi nu îi seamănă alteia. Cum activitatea Bibliotecii are o adresabilitate maximală în comunitate, orice membru al ei, indiferent de statutul, de pregătirea profesională sau de valorile personale, având dreptul de a beneficia de serviciile acestui for de cultură, bibliotecarul este chemat să vină în întâmpinarea tuturor, mulţumindu-i pe fiecare în parte. Dar profesia sa nu se rezumă numai la lucrul cu publicul. Bibliotecarul a început să îşi dezvolte abilităţile profesionale în direcţia scrierii de proiecte, a intermedierii între parteneri, atunci când o acţiune sau un proiect presupune, pentru fructuoasa sa finalizare, implicarea mai multor specialişti.
Bibliotecarul îmbină, în activitatea sa, momente cu rezonanţă ale trecutului, împlinirea cu profesionalism a activităţilor de zi cu zi, şi este chemat, deopotrivă, să anticipeze noi servicii de bibliotecă, pe măsura aşteptărilor noilor generaţii, fără să uite doleanţele utilizatorului tradiţional. Invitarea trecutului în spaţiul bibliotecii are loc cu prilejul expoziţiilor, aniversărilor, a evocărilor diverse. Bibliotecarul este la curent cu evenimentele şi personalităţile culturale care merită a fi evocate şi, plecând de la această stare de fapt, el cheamă în ajutor imaginaţia şi abilităţile – fie ele de natură intelectuală sau de design – pentru a evoca un nume sau un eveniment, amintind publicului larg de rădăcinile sănătoase ale culturii naţionale sau universale.
Pentru a veni în întâmpinarea profesiei sale, bibliotecarul cultivă relaţiile existente la locul de muncă, prin conjugarea intereselor, viziunilor şi personalităţilor diverse ale echipei din cadrul unui anumit departament, în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor cotidiene de serviciu, orizontul scrierii şi însufleţirii în practică a unui proiect sau răspunsul profesionist oferit utilizatorilor. Atunci când personalităţile bibliotecarilor se completează, când fiecare are deschiderea necesară de a oferi echipei talentul şi experienţa sa şi, mai cu seamă, atunci când jocul fragil al personalităţilor este gestionat cu bunăvoinţă şi prietenie, lucrul în echipă devine cu adevărat ziditor.
Suntem fiinţe sociale şi, indiferent de statutul socio-profesional al fiecăruia dintre noi, ocupăm, în mod individual şi alături de colegi, un loc bine definit în comunitate. În această mare familie socială, bibliotecarul ocupă acel loc pe care el însuşi îl doreşte şi, dorindu-l, îşi dă buna măsură a faptelor sale, venind în întâmpinarea nevoilor prezente şi anticipate ale utilizatorilor serviciilor de bibliotecă.
Cu ocazia Zilei Naţionale a Bibliotecarului (23 aprilie) şi a Săptămânii Naţionale a Bibliotecilor, ediţia a XIII-a (24-28 aprilie 2017), mulţumim colaboratorilor noştri şi vă invităm să luaţi parte la evenimentele culturale organizate de biblioteca noastră.
Manager, Relaţii publice,
Teodora Fîntînaru Adrian Ţiglea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
