Educație

Romeo-Valentin Muscă, ”Pelerin prin Oraşul Unirii”

Ziarul de Vrancea
27 nov 2016 1053 vizualizări
Volumul este o pledoarie pentru istoria Focşanilor de altădată şi o invitaţie la descoperirea poveştilor neştiute din ”spatele” lăcaşurilor de cult

În curând focşănenii vor putea descoperi lumea mănăstirilor din Oraşul Unirii graţie unui volum dedicat de colegul nostru Romeo-Valentin Muscă, acestui capitol din Focşanii de altădată: ”Pelerin prin Oraşul Unirii. Aşezămintele monahale din Focşani pană la secularizare” (Ed. Terra, Focşani, 2016). Pentru cei care nu ştiu, până la 1863, pe fiecare uliţă şi stradă principală din Focşanii Moldovei, Focşanii Munteniei şi în mahalalele celor două oraşe au funcţionat câte un metoc, schit sau mănăstire. Emulaţia dintre domnitori, dregătorii domneşti şi breslele negustoreşti era aşa de mare încât, de o parte şi de alta a frontierei, pe malurile Milcov(-elului) au fost, pe rând, ctitorite o duzină de lăcaşuri de cult, transformate la un moment dat în aşezăminte monahale.

Patrimoniul Focşanilor, o mină de aur pentru promovarea Oraşului

Complexul monahal ”Sf. Ioan” la 1790 (www.focsaniulvechi.ro)

În partea muntenească a Focşanilor, rolul central l-a ocupat Mănăstirea Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul”. La câţiva kilometri mănăstirea avea Metocul Goleşti-Cerdac. În apropiere de frontieră se găsea Metocul Episcopiei Buzăului, cunoscut sub numele de ”Mănăstirea Popii Arsenie”, actuala  Biserică ”Sf. Nicolae-Nou”. Cel mai tragic destin l-au avut urmaşii căpitanului Ştefu, ctitorul ”Mănăstiri lui Ştefu”, actuala Biserică ”Sf. Nicolae Vechi”.  În Focşanii Moldovei au funcţionat: Mănăstirile Domneşti ”Precista” – ctitorită de luminatul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat şi ”Profetul Samuil” – ridicată de Constantin Cehan Racoviţă; Mănăstirea căpitanului Vicol, cu hramul ”Sf. Dimitrie” - Metoc al Mănăstirii Agapia; Mănăstirea ”Ovidenia” - ctitoria Breslei Tăbăcarilor şi ”Ovidenia” din Armenime, ajunsă la un moment dat Metoc al Mănăstirii Vizantea. Alături de cele transformate în biserici de mir după 1863, trebuie amintite şi Metoacele Mândreştii Munteniei al Mănăstirii ”Sf. Ioan” şi Mândreştii Moldovei al Mănăstirii Mera. Din păcate au existat aşezăminte monahale din care au rămas doar mărturiile din arhive, ca Metocul lui Caramzulea şi Metocul Popii Calintian din Focşanii Munteniei. ”Pelerin prin Oraşul Unirii” este prima lucrare care tratează unitar acest subiect şi oferă în premieră o imagine complexă despre Evul Mediu românesc din cele două târguri: Focşanii Moldovei – reşedinţă a Ţinutului Putna şi Focşanii Munteniei – reşedinţă a Ţinutului Slam-Râmnic. Volumul este o pledoarie pentru frumuseţea unui oraş, pe care merită să-l vizitaţi luând ca puncte de reper, nu circul cu mititei, dansatoare şi  zaibăr de la Baschus Festival Comedy, ci fostele aşezăminte monahale prezentate în acest volum. (Ziarul de Vrancea)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
viorel i. iancu, acum 567 zile, 17 ore, 22 minute, 59 secunde
Citim istorie. Vedem istorie Facem o anumita istorie Dar ceea ce ne va fi oferit, este o alta istorie. ASTEPTAM APARITIA
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.