Educație

La Soveja au fost „Zilele Simion Mehedinţi”

Alexandra TĂTARU
25 oct 2016 2059 vizualizări
La sfarşitul săptamanii trecute, la Soveja s-au desfăşurat Zilele Simion Mehedinţi u alocuţiuni, lansări şi expoziţii de carte nouă şi veche, expoziţie de fotografie şi grafică, comunicări ştiinţifice şi programe artistice, toate au fost dedicate savantului

„Zilele Simion Mehedinţi” au avut loc la Soveja, pe 22 şi 23 octombrie a.c., la Căminul Cultural, manifestările de anvergură ajungand la cea de-a XXVI-a ediţie. Pentru prima dată, anul acesta, manifestările, organizate separat în anii trecuţi la Focşani, respectiv Soveja, de către Asociaţia „Simion Mehedinţi” în Focşani şi Fundaţia „Mioriţa” în Soveja, s-au unit cu acelaşi scop: omagierea savantului în satul său natal. 

„In memoriam” pentru trei dintre membrii fondatori ai Asociaţiei

Anul 2016 a fost un an negru pentru Asociaţia „Simion Mehedinţi” pentru că a pierdut trei mari personalităţi care au făcut cinste Vrancei şi Romaniei: Acad. Valeriu Cotea, vestit oenolog şi originar din Vidra, nepoata savantului Mehedinţi, Simona Mehedinţi şi profesoara de limba romană, din Soveja, Florica Albu. Acţiunea a început cu „In memoriam” pentru cei trecuţi la cele veşnice. Au luat cuvantul despre personalităţile trecute în lumea de dincolo conf. univ. dr. Costică Neagu, prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană, prof. Constantin Macarie, fondatorul Fundaţiei „Mioriţa”. Profesorul Macarie a vorbit cu sensibilitate despre cea mai recentă pierdere suferită de comunitatea sovejană, cea a profesoarei Florica Albu, despre cariera domniei sale, despre realizările pe care le-a făcut cu sprijinul soţului, Iulian Albu, şi a colegilor săi, lăsand puternice şi de suflet urme în spiritualitatea sovejană. „Reabilitarea omului Simion Mehedinţi, atribuirea numelui savantului şcolii sovejene, înfiinţarea muzeului etnografic al Sovejei, scrierea Monografiei Soveja, editarea culegerii de folclor sovejan şi multe altele, toate acestea, pe langă o excelentă carieră didactică ce a situat Şcoala Soveja între şcolile de valoare ale Vrancei şi naţiunii, ne determină să afirmăm că exemplul dansei poate fi un îndemn pentru dascălii ce slujesc acum la Şcoala Soveja”, a spus prof. Constantin Macarie, fondatorul Fundaţiei „Mioriţa” din Soveja.

Invitaţi speciali şi comunicări ştiinţifice

Deschiderea manifestării s-a făcut de către organizatori în prezenţa invitaţilor speciali

Partea a doua a manifestării a fost dedicată comunicărilor ştiinţifice, nu înainte de a fi fost acordat un cuvant omagial şi introductiv invitaţilor speciali: primarul comunei Soveja, Costică Ciolan, prof. dr. Steluţa Dan, inspector general geografie din partea MENCŞ, prof. univ. dr. Silviu Neguţ, vicepreşedintele Societăţii de Geografie din Romania, alţi invitaţi. „Ca mare admirator, încă din studenţie, al acestor uriaşe personalităţi complexe care a fost Simion Mehedinţi, am fost, şi de data aceasta, mişcat profund de modul în care vrancenii, în particular sovejenii, păstrează vie memoria concetăţeanului lor, caz rarisim în vremurile noastre”, a precizat prof.univ. dr. Silviu Neguţ. Legendele Sovejei au fost prezentate de copiii voluntari ai Fundaţiei „Mioriţa”, cu sprijinul APOR. Au conferenţiat, pe teme de actualitate şi în legătură cu opera savantului, prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană, prof. dr. Alexandra Tătaru, prof. dr. Viorel Paraschiv, ing. silvic Cristian Mutică, av. Corina Săcraieru şi cerc. dr. Silviu Chiriac.La sfarşitul sesiunii de comunicări, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei au oferit domnului conf. univ.dr. Costică Neagu, unul dintre promotorii operei savantului Simion Mehedinţi, „Ordinul Sfantului Mucenic Sava” şi o icoană originală ca realizare din punct de vedere artistic, cu prilejul aniversării a 70 de ani şi multe decenii de activitate în slujba culturii. La final, artiştii de la Ansamblul Folcloric „Ţara Vrancei” au oferit tuturor celor prezenţi în sală un program artistic tradiţional. Seara s-a încheiat cu un moment poetic oferit de elevii Şcolii Soveja: „Un eveniment care adună laolaltă pe toţi iubitorii de natură, de firescul lucrurilor din noi şi acele elemente care sunt în pericol de a dispărea şi la care marele Simion Mehedinţi ne adună spre a dăinui în frumosul pe care ni l-a lăsat ca moştenire”, a mărturisit Adrian Emanuel Lupeş, specialist în patrimoniu cultural la Muzeul Ţăranului Roman.

Clipele astrale „Simion Mehedinţi”

Parastasul a avut loc duminică, la mormantul savantului din Soveja natală

„Zilele Simion Mehedinţi” se termină, în mod tradiţional, duminica, cu un parastas la mormantul savantului Simion Mehedinţi, mormant aflat în Mănăstirii „Matei Basarab” cu hramul „Naşterea Domnului” din Soveja. Este unul din momentele în care comunitatea se reuneşte în pace şi contemplare, la fel ca după fiecare slujbă ţinută de preotul paroh. Este momentul în care se promite continuitate: „Aş spune că am trăit la Soveja mai mult decat „Zilele Simion Mehedinţi”. Atatea forţe unite, oameni şi instituţii probabil că nu a avut niciodată Simion Mehedinţi. De acum, Soveja are un stejar secular: savantul Simion Mehedinţi, ctitor al geografiei romaneşti”, a specificat Costin Diaconescu, secretar general al Societăţii de Geografie din Romania. De altfel, la iniţiativa SGR, la Soveja se va înfiinţa curand Expoziţia permanentă „Simion Mehedinţi”  la Căminul Cultural ce poate va purta, de ce nu, numele savantului.  (Alexandra TĂTARU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.