Înscrierea pentru concursul de directori de şcoală s-a încheiat. Multe şcoli nu vor avea candidaţi
Concursul pentru directorii de şcoli a generat o revoltă a acestora vizavi de prevederile metodologiei pentru desfăşurarea lui. Duminică, 2 octombrie 2016, a fost ultima zi de înscriere la concursul pe care oficialii MENCŞ dorec să îl organizeze luna aceasta, iar multe dintre şcolile din Vrancea nu au candidaţi care să participe la acesta. Motivul? Cerinţele exagerate într-un timp foarte scurt, dar şi refuzul de a se înscrie a o parte dintre actualii directori care,pe bună dreptate, au preferat sa se ocupe de gestionarea problemelor scolilor, numeroase la început de an şcolar. Printre acestia din urma se afla si profesorul Tiberiu Dima, directorul Şcolii “Ion Basgan” din Focşani. “Eu nu particip la acest concurs, cu această metodologie ciudată, pentru că nu ţin atât de mult să am funcţie de director, ci şcoala are nevoie de mine. Dacă şcoala mă convinge să revin, printr-un mod decent de evaluare şi apreciere, atunci revin! Trebuie să ne obişnuim cu ideea că un bun manager trebuie căutat şi convins să conducă şcoala. Funcţia asta nu e o prăjitură!”, ne-a dedclarat acesta. Profesorul, asemenea sindicatelor şi a altor directori din ţară, a acţionat în instanţă MENCŞ, căruia i-au cerut amanarea concursului şi elaborarea altei metodologii. Unul dintre articolele care a generat nemulţumiri se referă la călcarea în picioare a principiului competenţei şi al desfiinţării principiului descentralizăii.
Agresiune la adresa oamenilor deştepţi?
“În funcţiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcţii de director sau de director adjunct din unităţi de învăţământ de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, membru al corpului naţional de experţi în managementul educaţional, numit prin detaşare în interesul
învăţământului sau prin delegarea atribuţiilor specifice funcţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin decizia inspectorului şcolar general, la propunerea consiliului profesoral din unităţile de învăţământ respective, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanei solicitate. Nu pot fi numite în funcţiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:
persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcţii de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi nu au participat la concurs”, se arată la articolul 24 din metodologia de concurs. Acest articol, potrivit profesorului Tiberiu Dima, nu respectă principiul competenţei (din moment ce şi înlocuitorul e tot cu delegaţie), criteriu de valoare ce stă la baza Legii 1/2011. “Pur şi simplu se aplică o ...pedeapsă publică... neprevăzută în nicio Lege a Educaţiei (mai rămâne ca împricinatul să fie spânzurat în faţa şcolii, ca exemplu...)”, consideră profesorul. De asemenea, prin acest articol este desfiinţat principiul descentralizării, tot la baza Legii 1/2011, pentru că nu se cere avizul Consiliului de Administraţie al şcolii. “Avem acum suficiente dovezi că acest "concurs" este un afront la adresa oamenilor oneşti, o agresiune! Agresiunea e o reminiscenţă Stalinistă, cetăţenii sunt agresaţi de instituţii, prin absurdităţi, profesorii sunt agresaţi prin birocraţie, prin fişele de evaluare şi prin cerinţe procedurale imposibil de realizat. Elevii sunt agresaţi prin programa încărcată, prin textele manualelor şi prin subiectele de la majoritatea olimpiadelor şcolare. Toate se încadrează în peisajul îngheţat din vremea lui Stalin. De ce? Pentru că nu s-au făcut eforturi în sensul eliminării ADN-ului stalinist din legi şi norme de funcţionare a instituţiilor. Nu a existat o Revoluţie, o trecere la o altă societate bazată pe respectarea oamenilor şi a creaţiei lor. Dacă nu conştientizăm asta şi nu facem eforturi de eliminare radicală a răului, vom rămâne îngheţaţi!”, mai transmite Tiberiu Dima.
Candidat la mai multe şcoli
Actualii directori sunt de părere că organizarea unui concurs naţional pentru directorii de şcoli, aşa cum doresc oficialii MENCŞ, contravine Legii Educaţiei, trebuind respectate două reguli: concursurile naţionale se organizează vara şi metodologia de organizare a concursului naţional se publică în Monitorul Oficial cu un an înainte, nu cu 20 zile, ca în acest caz. O altă prevedere din metodologie care a iscat nemulţumiri face referire la posibilitatea unui cadru didactic de a candida pentru funcţia de director în mai multe unităţi de învăţămant. "Dacă o persoană doreşte să candideze pentru funcţia de director sau de director adjunct la mai multe unităţi de învăţământ, aceasta trebuie să depună cereri distinct pentru fiecare funcţie şi, respectiv, pentru fiecare unitate de învăţământ pentru care candidează”, se arată la art. 9 cu (3)) din metodologia de concurs. Cu această prevedere nu sunt de acord nici sindicatele. Liderul SLI Vrancea, Constantin Ionescu, ne-a declarat că federaţia la care organizaţia pe care o conduce a aderat a făcut numeroase demersuri la MENCŞ, dar fără raspuns. „Nu suntem de acord cu această metodologie. Noi am cerut acordul Consiliului Profesoral al şcolii pentru depunerea unei candidaturi pentru că altfel se vor produce tensiuni în cancelarii. Noi suntem pentru organizarea unui concurs, dar nu în condiţiile actuale. Perioada scurtă, galopantă de început de an şcolar nu este tocmai în regulă pentru acest concurs. Directorii în funcţie sunt dezavantajaţi pentru că trebuie să se ocupe de problemele şcolilor. Orice lucru făcut în pripă este greşit”, a precizat Constantion Ionescu.
Cine evaluează candidaţii?
Întrebări sunt legate şi de componenţa comisiilor de concurs. Potrivit metodologiei, fiecare candidat va fi evaluat, la testul scris din 12 octombrie, de o comisie formată dintr-un inspectorul şcolar ( care în Vrancea este numit cu delegaţie, excepţie făcand Dorin Cristea şi Silvia Chelariu ), două cadre didactice din unitatea şcolară pentru care susţine concurs candidatul şi doi reprezentanţi ai administraţiei locale. Întrebarea firească este: cum pot fi evaluaţi profesorii de către reprezentanţi ai administraţiei locale? Cine vor fi cei care vor face această evaluare şi cat de competenţi sunt aceştia? În aceste condiţii, concluzia profesorului Tiberiu Dima este una clară: “Nu trebuie să validăm, prin participare, această formă de evaluare a directorilor. Evaluarea corectă a unui director are legătură cu şcoala lui şi trebuie să fie făcută şi de comunitatea şcolară. Un director neagreat de comunitatea şcolară produce tensiuni, nu le rezolvă. Dacă vom credibiliza această formă de evaluare a managerului şcolar, atunci să nu vă miraţi că hârţogăreala va exploda, iar funcţia de director va fi evitată de cei normali psihic”. (M. VLĂDESCU)