Emoţionanta poveste a fetiţei care o caută pe educatoarea cea bună
Erika este un copil cu tetrapareză, care, cu ajutorul mamei sale, Oana Dragomir, din Focşani, a reuşit să ajungă la varsta de 5 ani. Mama sa speră ca, încet-încet, Erika să poată deveni un copil cat mai normal, cu ajutorul terapiei, dar şi a educaţiei primite de la familie şi de la cei care doresc să o ajute să se integreze. Oana Dragomir, mama Erikăi, a făcut un apel aproape disperat, însoţit de durerea pe care o simte o mamă la început de an şcolar. A suferit cumplit pentru că Erika nu a putut fi printre copii, la o grădiniţă, în prima zi din anul şcolar. A suferit pentru că Erika nu a putut să zambească alături de ceilalţi copii, să fie luată de manuţă de o bună educatoare, să fie strigată pe nume şi binevenită în grup. Pentru Erika, un copil cu cerinţe educative speciale (CES), acest lucru nu a fost posibil pentru că nimeni nu a vrut să-şi asume responsabilitatea îngrijirii unui astfel de copil, chiar şi pentru jumătate de oră. “Dacă nu am fi trăit în Romania, maine (n.r. 12 septembrie) aş fi putut spune şi eu copilului meu mult succes în noul an şcolar. Din păcate, nu este aşa. La 5 ani, încă nu am reuşit să găsesc o grădiniţă care să-mi accepte copilul”, a scris cu tristeţe Oana Dragomir, pe pagina sa de facebook.
Nimeni nu a vrut-o!
Erika nu este un copil cu afecţiuni neurologice, Erika este un copil cuminte, aproape imobil, care nu ştie multe cuvinte şi care are nevoie de prezenţa altor copii pentru a zambi. Mama sa nu a cerut prea mult. A fost dispusă să stea cu ea, să stea pe langă grădiniţă, să fie aproape pentru orice problemă pe care ar fi întampinat-o cadrul didactic. Nimeni nu a vrut-o! “Am fost la toate grădiniţele pe care le ştiu, la cele private mi-au spus că nu au toate condiţiile necesare pentru un copil cu CES, iar la cele publice că nu-şi iau angajamentul să aibă grijă de copil”, a mai spus Oana Dragomir.
“Dacă nu vrea educatoarea, nu poate forţa situaţia”
Mama Erikăi spune că a avut în trecut tot sprijinul doamnei directoare de la Grădiniţa nr. 7, doar că educatoarea repartizată la clasa Erikăi s-ar fi purtat foarte urat şi a trebuit să o retragă. “Am tot respectul pentru deschiderea pe care a avut-o faţă de noi doamna directoare, doar ca am avut ghinionul să nu găsim înţelegere de la acea doamnă educatoare de la grupa la care putea merge fetiţa. S-a purtat foarte urat, nu s-a uitat niciodată la ea, a ignorat-o complet, nu a lăsat niciun copil să se apropie de ea. Doamna directoare ne-a explicat că dacă nu vrea educatoarea, nu poate forţa situaţia”, şi-a amintit cu amărăciune Oana Dragomir.
Copiii trebuie integraţi, nu discriminaţi
“Unde dragoste nu e, nimic nu e”! Aşa e şi cu pasiunea faţă de meserie, dragostea pentru copii, dăruire, vocaţie, etc. Cadrul didactic nu are voie să lovească sau să certe vreun copil, nici nu ar fi indicat să aflăm aşa ceva, iar părinţii ar dori dragostea şi afecţiunea de acasă şi la grădiniţă sau şcoală. E firesc să vrei ce este mai bun pentru propriul copil. Atunci cand discutăm de protecţie, un cadru didactic trebuie să fie atent la cel puţin 20 de copii, în cele mai multe situaţii chiar 30. Este foarte greu să faci faţă unui grup de copii normali şi energici, care pot plange la fiecare 5 minute. Aşa că, cel mai simplu, cand este vorba de un copil în situaţie specială, este să nu se asume vreun angajament. Dar ei, copiii cu cerinţe speciale, conform legii, trebuie să fie integraţi, nu discriminaţi!
Educatoarea cea “bună” o aşteaptă pe Erika la Grădiniţa 23
Cazul Oanei Dragomir a fost făcut public pe internet şi aşa a aflat şi primarul Cristi Misăilă. În urma intervenţiei sale, mesajul a ajuns la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi apoi s-a găsit bunăvoinţă la Grădiniţa nr. 23. “Este umilitor şi pentru copilul meu şi pentru instituţii că a fost nevoie de o intervenţie pentru ca Erika să primească puţină atenţie într-o colectivitate. Mă bucur, totuşi, că am găsit pană la urmă un sprijin şi asigur cadrul didactic că nu va avea o povară, ci un copil cuminte”, ne-a spus mama fetiţei. Directoarea grădiniţei, Adrieana Soare, spune că o aşteaptă pe Erika să îi facă cunoştinţă cu doamna educatoare, cea “bună” de această dată. Erika are nevoie doar de zambetul copiilor în preajma ei şi de acceptare. Erika nu are nicio boală contagioasă! (Alexandra TĂTARU)














