Educație

Hramul Schitului ”Sf. Ioan” din Dealul Neicului

Valentin Muscă
28 aug 2016 1148 vizualizări
Fondat de starețul Dositei-Dimitrie, schimonahul care a înduhovnicit Ținutul Putnei, Schitul cu hramul ”Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” este atestat la 15 iunie 1827, într-o adresă a mitropolitului Veniamin Costachi către Dimitrie, starețul Brazilor.

Acesta ceruse binecuvântarea ierarhului pentru înființarea unui schit de monahii și mutarea bisericii de lemn cu hramul ”Sf. Gheorghe”. Mitropolitul acceptă lăcașul, nu însă și înființarea unui schit de monahii, doar a unui așezământ pentru maicile ”bătrâne și neputincioase”, care se aflau deja la Brazi : ”(…) Iar de a lăcui monahii la acel schit, această voie nu o putem da, căci după cum ne-am pliroforisit, iaste foarte cu apropiere de acel ce au a petrece bărbați și nu este în nici un chip lucru cuviincios. (…) Însă cele bătrâne ce acum se află petrecând acolo au voie a petrece la arătatul schit cât vor fi în viață, iar mai multe nu.(…). În sprijinul afirmației noastre vine documentul din 29 iulie 1827, prin care starețul Dimitrie cere Stărostiei Putnarezolve conflictul pe care acesta îl avea cu Constantin Tăbăcau din Focșani în legătură cu un schimb de case între schit și negustor. Catagrafia din 1833 confirmă la rându-i anul 1827. În 1892 a început construcţia bisericii de zid, sfinţită în 1894. Retrăgându-se la schit, preotul Teodor Antohe, originar de pe aceste locuri, a ridicat o biserică de zid, sfinţită în 1936. Ambele biserici de zid au căzut la cutremurul din 10 noiembrie 1940 şi nu au mai putut fi reconstruite. În 1949 aşezământul a fost alipit administrativ cu Schitul Brazi, luând fiinţă, pentru zece ani, Mănăstirea „Sfântul Ioan-Brazi”. Decretul nr. 410/1959 a desfiinţat mănăstirea.

 

 Biserica Schitului astăzi (http://www.panciuturistic.ro)

Renașterea metocului din Dealul Neicului după 1990 se datorează sacrificiului și devotamentului monahiilor Iustina Angheluță(+2003) fosta stareță și ucenica acesteia, Pavelina Cafegiu, actuala stareță a celor două așezăminte, exemple de modestie și slujire, care au transformat ruinele în locuri de rugăciune. Reînființat în 1999, un deceniu mai târziu a fost sfințit actualul lăcaș de cult cu hramul ”Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”. (Valentin MUSCĂ)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.