Nărujenii s-au prins în Hora Satului în prima zi de Paşte
Nărujenii au ieşit duminică, în prima zi de Paşte, la Hora Satului, pe pe platoul din faţa Căminului Cultural „Popa Şerban” din localitate. Cu această ocazie tinerii satului, sub îndrumarea Adrianei Bratie, au încercat să reînvie obiceiurile de odinioară: Surăţia şi Vălăritul. A fost pentru prima dată când juniorii Ansamblului “Comoara Vrancei” au readus în faţa sătenilor cele două obiceiuri. Gospodinele satului au umplut mesele cu pască, ouă roşii şi cozonaci, iar cei care au participat la horă au gustat din fiecare. Vremea a fost mai potrivită ca oricând pentru un asemenea eveniment, care a adus la Năruja şi câteva famii de focşăneni dornici de aer curat, linişte sufletească şi dorinţa de a-şi umple sufletul de bucurie şi frumuseţea obiceiurilor de altă dată.
Voie bună după slujba de Înviere
Hora Satului a fost deschisă, aşa cum se făcea odinioară, de fete, Paştele fiind singurul prilej în care tinerele puteau porni hora. Deşi evenimentul este reconstituit în fiecare an în prima zi de Paşte la Năruja, ediţia de anul acesta a reprezentat o premieră: hora a fost pornită de juniorii care activează în cadrul Ansamblului “Comoara Vrancei”. “Am încercat să păstrăm tradiţia şi anul acesta când am decis ca hora să fie pornită de cei mai tineri nărujeni care activează în cadrul Ansamblului “Comora Vrancei” – junior de care mă ocup de mai bine de un an. Ne-am strâns pe platoul din faţa Căminului Cultural „Popa Şerban”, după a doua Înviere, şi juniorii au făcut, pentru prima dată, Surăţia şi Vălăritul. A fost frumos, a fost un prilej să iasă lumea din case şi ne-am bucurat de vremea frumoasă”, ne-a spus Adriana Bratie, directoarea Căminului Cultural din Năruja. Cei aproape 30 de juniori ai ansamblului nărujan nu au mai mult de 10 -11 ani, după cum ne-a spus Adriana Bratie, dar îşi doresc să ajungă, asemeni colegilor lor mai mari, să performeze pe scenă, la festivalurile folclorice.
Vălăritul şi Surăţia, obiceiuri practicate până în urmă cu circa 40-50 de ani
Vălăritul se practica în a doua zi de Paşte, protagonişti fiind flăcăii numai buni de însurătoare. Aceştia se adunau la casa celui mai vrednic dintre ei, ce purta numele de vătaf şi porneau spre biserică unde preotul le rostea o rugăciune şi îi binecuvanta. Preotul încredinţa vătafului o năframă albă, care era pusă într-o prăjină şi purtată de vălari din casă în casă. Tinerii intrau în casă, spuneau “Hristos a înviat”, apoi îi ridicau în braţe pe cei mai tineri ai casei, urându-le sănătate şi noroc, în timp ce gazdelor în vârstă le sărutau mâna. Tinerii vălari primeau ouă roşii, cozonac, pască şi vin, pe care le căra într-o desagă aşa-numitul “cloşcar”, adolescentul ce ieşea pentru prima dată la horă. Vălăritul avea o însemnătate deosebită pentru flăcăii de însurătoare şi fetele de măritat. Acestea se ascundeau la auzul bătăilor tobei, iar vălarii le căutau prin toată gospodăria, iar după ce le prindeau “le ridicau la grindă”. Fetele erau jucate, apoi vălarii plecau la casa următoare.
Fetele s-au legat surate
Un alt obicei al sărbătorilor pascale era Surăţia. Tinerele fete se adunau la casa uneia dintre ele şi se prindeau surate. Aduceau cu ele ouă roşii, pască şi câte o “pupăză” (pâinică lucrată într-o anumită formă), iar după ce făceau schimb de ouă încondeiate, colăcei şi ştergare brodate, fetele se prindeau “surate până la moarte”, promiţându-şi să nu se duşmănească şi să nu-şi fure, una alteia, iubitul. La urmă fetele tăiau pupezele şi le mâncau. Prin surăţie se crea şi se consolida legătura între fete aparţinând aceluiaşi grup de vârstă, obicei cu origini pierdute în negura timpului. (M. VLĂDESCU)
Casetă
Năruja şi obiceiurile din această localitate vrânceană au constituit subiecte ale emisiunii de televiziune “Valoarea faptei” realizată de Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei, şi difuzată în seara zilei de 30 aprilie 2016. Imaginile filmate la Năruja au fost completate de povestirile unei vechi familii locale despre viaţa la ţară şi obiceiurile zonei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
