Educație

Nărujenii s-au prins în Hora Satului în prima zi de Paşte

Mihaela Vlădescu
2 mai 2016 4036 vizualizări
A fost pentru prima dată când juniorii Ansamblului folcloric “Comoara Vrancei” au deschis hora şi au refăcut Surăţia şi Vălăritul, două obiceiuri uitate de zeci de ani

Nărujenii au ieşit duminică, în prima zi de Paşte, la Hora Satului, pe pe platoul din faţa Căminului Cultural „Popa Şerban” din localitate. Cu această ocazie tinerii satului, sub îndrumarea Adrianei Bratie, au încercat să reînvie obiceiurile de odinioară: Surăţia şi Vălăritul. A fost pentru prima dată când juniorii Ansamblului “Comoara Vrancei” au readus în faţa sătenilor cele două obiceiuri. Gospodinele satului au umplut mesele cu pască, ouă roşii şi cozonaci, iar cei care au participat la horă au gustat din fiecare. Vremea a fost mai potrivită ca oricând pentru un asemenea eveniment, care a adus la Năruja şi câteva famii de focşăneni dornici de aer curat, linişte sufletească şi dorinţa de a-şi umple sufletul de bucurie şi frumuseţea obiceiurilor de altă dată. 

Voie bună după slujba de Înviere

Hora Satului a fost deschisă, aşa cum se făcea odinioară, de fete, Paştele fiind singurul prilej în care tinerele puteau porni hora. Deşi evenimentul este reconstituit în fiecare an în prima zi de Paşte la Năruja, ediţia de anul acesta a reprezentat o premieră: hora a fost pornită de juniorii care activează în cadrul Ansamblului “Comoara Vrancei”. “Am încercat să păstrăm tradiţia şi anul acesta când am decis ca hora să fie pornită de cei mai tineri nărujeni care activează în cadrul Ansamblului “Comora Vrancei” – junior de care mă ocup de mai bine de un an. Ne-am strâns pe platoul din faţa Căminului Cultural „Popa Şerban”, după a doua Înviere, şi juniorii au făcut, pentru prima dată, Surăţia şi Vălăritul. A fost frumos, a fost un prilej să iasă lumea din case şi ne-am bucurat de vremea frumoasă”, ne-a spus Adriana Bratie, directoarea Căminului Cultural din Năruja. Cei aproape 30 de juniori ai ansamblului nărujan nu au mai mult de 10 -11 ani, după cum ne-a spus Adriana Bratie, dar îşi doresc să ajungă, asemeni colegilor lor mai mari, să performeze pe scenă, la festivalurile folclorice.

Vălăritul şi Surăţia, obiceiuri practicate până în urmă cu circa 40-50 de ani

Vălăritul se practica în a doua zi de Paşte, protagonişti fiind flăcăii numai buni de însurătoare. Aceştia se adunau la casa celui mai vrednic dintre ei, ce purta numele de vătaf şi porneau spre biserică unde preotul le rostea o rugăciune şi îi binecuvanta. Preotul încredinţa vătafului o năframă albă, care era pusă într-o prăjină şi purtată de vălari din casă în casă. Tinerii intrau în casă, spuneau “Hristos a înviat”, apoi îi ridicau în braţe pe cei mai tineri ai casei, urându-le sănătate şi noroc, în timp ce gazdelor în vârstă le sărutau mâna. Tinerii vălari primeau ouă roşii, cozonac, pască şi vin, pe care le căra într-o desagă aşa-numitul “cloşcar”, adolescentul ce ieşea pentru prima dată la horă. Vălăritul avea o însemnătate deosebită pentru flăcăii de însurătoare şi fetele de măritat. Acestea se ascundeau la auzul bătăilor tobei, iar vălarii le căutau prin toată gospodăria, iar după ce le prindeau “le ridicau la grindă”. Fetele erau jucate, apoi vălarii plecau la casa următoare. 


Fetele s-au legat surate

Un alt obicei al sărbătorilor pascale era Surăţia. Tinerele fete se adunau la casa uneia dintre ele şi se prindeau surate. Aduceau cu ele ouă roşii, pască  şi  câte o “pupăză” (pâinică lucrată într-o anumită formă), iar după ce făceau schimb de ouă încondeiate, colăcei şi ştergare brodate, fetele se prindeau “surate până la moarte”, promiţându-şi să nu se duşmănească şi să nu-şi fure, una alteia, iubitul. La urmă fetele tăiau pupezele şi le mâncau. Prin surăţie se crea şi se consolida legătura între fete aparţinând aceluiaşi grup de vârstă, obicei cu origini pierdute în negura timpului. (M. VLĂDESCU)

Casetă

Năruja şi obiceiurile din această localitate vrânceană au constituit subiecte ale emisiunii de televiziune “Valoarea faptei” realizată de Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei, şi difuzată în seara zilei de 30 aprilie 2016. Imaginile filmate la Năruja au fost completate de povestirile unei vechi familii locale despre viaţa la ţară şi obiceiurile zonei. 

 

 

 



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.