Cea mai valoroasă pictură de biserică din toată Vrancea
Biserica brâncovenească din comuna Bordeşti este menţinută în atenţia opiniei publice de o mână de oameni care iubesc istoria locurilor, cu sprijinul autorităţilor locale şi al Direcţiei pentru Cultură. În timp ce Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei pare să fi uitat de această biserică restaurată, care nu a fost sfinţită nici la cinci ani de la finalizarea lucrărilor, la Bordeşti a avut loc sâmbătă, 19 martie, un simpozion dedicat acestui important monument din Vrancea. Evenimentul a fost o continuare a manifestărilor care s-au desfăşurat anul trecut, tot în luna martie, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de când Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a fost declarată monument istoric de Regele Carol I. Simpozionul a fost organizat de profesorul Ionuţ Bercaru, cel care în ultimii ani a ţinut vie istoria acestor locuri, cu sprijinul Primăriei Bordeşti şi al Direcţiei pentru Cultură Vrancea.
Broşură de prezentare a bisericii brâncoveneşti
Cu această ocazie, Ionuţ Bercaru a lansat şi o lucrare despre mănăstirea brâncovenească, destinată celor ce vizitează acest monument istoric. ”Am considerat necesar să continuăm manifestările începute anul trecut la iniţiativa Direcţiei de Cultură pentru a celebra împlinirea 100 de ani de la declararea ca monument istoric a acestei biserici şi sperăm să reuşim să organizăm astfel de manifestări care nu sunt strâns legate doar de perioada brâncovenească, dar au ca nucleu această epocă brâncovenească şi această biserică. Cu această ocazie am reuşit să realizez şi o mică broşură de prezentare a bisericii brâncoveneşti care va fi la dispoziţia turiştilor, o prezentare a bisericii aşa cum este ea astăzi, aşa cum a fost de-a lungul timpului”, a spus profesorul Ionuţ Bercaru la întâlnirea participanţilor de la biserică, în preambulul simpozionului desfăşurat la Şcoala Gimnazială Bordeşti. Aceasta îi poartă numele învăţătorului Gheorghe Asanachi, cel care şi-a dedicat toate eforturile pentru a duce în atenţia autorităţilor biserica brâncovenească, abandonată timp de mai bine de 100 de ani.
Singurul autoportret al Pârvu Mutu
În acest loc s-a aflat cel mai reuşit autoportret al lui Pârvu Mutu, cel mai renumit pictor de biserici
La simpozionul de la Bordeşti au participat Negulescu, directorul Direcţiei pentru Cultură, primarul Gheorghe Tătaru, Emilia Chirtoc, soţia fiului învăţătorului Gheorghe Asanachi, medicul şi prozatorul Gheorghe Chirtoc, trecut recent în nefiinţă, Cătălin Mocanu, inspector şcolar de istorie, arheologul Aurel Nicodei, reprezentanţi ai şcolilor şi bisericii din Bordeşti şi comunele învecinate. Directorul Direcţiei pentru Cultură a afirmat că evenimentul nu este unul local, ci naţional, datorită importanţei bisericii. ”Noi spunem că este vorba de un eveniment care are vorba de valenţe naţionale şi datorită faptului că această biserică a purtat sute de ani o frescă celebră. Este cea mai valoroasă pictură pe care judeţul Vrancea a dat-o acestui popor. Este vorba despre autoportretul lui Pârvu Mutu care astăzi este în colecţia permanentă a Muzeului Naţional de Artă”, a spus Traian Negulescu. Arheologul Aurel Nicodei a fost legat de refacerea Mănăstirii Brâncoveneşti şi a organizat un şantier arheologic în perimetrul acesteia. ”Plecând de la cercetarea arheologică pe care am efectuat-o din anul 1995 şi până în anul 2007 permanent am fost pe acest şantier şi am văzut cum din ruină devine biserica de astăzi. Din acel album pe care l-a făcut domnul Asanachi cu fotografiile vechiului monument şi ceea ce vedem acum, putem să ne dăm seama că o idee susţinută este uneori cu o finalitate peste aşteptări şi acest lucru se vede. Din punctul meu de vedere, aceasta este cel mai important monument brâncovenesc din zona de nord a Munteniei”, a spus Aurel Nicodei. Participanţii au spus că este necesar ca biserica să fie introdusă în circuitul religios prin sfinţirea ei. Până acum însă Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei nu a vrut să facă acest lucru, invocând diverse motive, mai mult sau mai puţin întemeiate.
Uşa bisericii a ajuns lemn de foc
Vechea uşă a bisericii brâncoveneşti a ajuns lemn de foc, după ce locuinţa boierului Alecu Zamfirescu, din Dumitreşti, a fost devastată
Simpozionul de la Bordeşti a scos la iveală soarta tristă pe care avut-o uşa bisericii brâncoveneşti, un obiect de mare valoare. Cea actuală a fost făcută după un desen vechi, despre care Ionuţ Bercaru a spus că datează dinainte de Primul Război Mondial. În lipsa unor informaţii despre ce s-a întâmplat cu uşa după Al Doilea Război Mondial, învăţătorul Gheorghe Asanachi a mers pe urmele ei, dar şi a altor obiecte valoroase. Uşa a intrat în anul 1919 în posesia omului politic Alecu Zamfirescu, pentru a fi păstrată în colecţia muzeală a acestuia. Învăţătorul Gheorghe Asanachi a mers la Râmnicu Sărat şi a descoperit că Alecu Zamfirescu şi familia sa s-au retras la Dumitreşti după război, luând cu ei obiectele de valoare. ”Învăţătorul Gheorghe Asanachi a mers la Dumitreşti în zi de târg şi a întrebat din om în om dacă ştie cineva ceva de Alecu Zamfirescu. Aşa a ajuns la Linie şi aflat de la un rom bătrân că fosta locuinţă a boierului a fost devastată. Atunci au dispărut multe obiecte de valoare, multe icoane. Oamenii au spart uşa bisericii din Bordeşti şi au folosit-o ca lemn de foc pentru a încălzi hrana porcilor. Uşa actuală a fost făcută după desenul din 1923. Aşa a fost distrus un artefact de mare valoare”, a spus Ionuţ Bercaru. Participanţii de la simpozion nu au vorbit doar despre biserica brâncovenească din Bordeşti, ci au prezentat informaţii interesante şi despre alte biserici din zonă şi nu numai. (Mihai BOICU)
Scurtă istorie a bisericii 
Mănăstirea Bordeşti este ctitorită între anii1698-1699 de Căpitanul Mănăilă, dregător al lui Constantin Brâncoveanu. Biserica având hramul "Adormirea Maicii Domnului” se remarcă prin arhitectura brâncovenească şi prin pictura care împodobeşte interiorul acesteia, creaţia unui maestru al epocii pictorul Pârvu Mutu. Mănăstirea are un rol important în zonă pentru scurt timp, fiind închinată ca metoc Episcopiei Buzăului la 1742 şi apoi mănăstirii Băbeni pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. După secularizarea averilor mănăstireşti şi retragerea călugărilor greci care populau mănăstirea, biserica devine biserică de mir a obştii din Bordeşti. Degradarea bisericii determinată de cutremure şi alunecări de teren face ca biserica să fie părăsită în anul 1911. Biserica este declarată monument istoric prin decret regal la 10 martie 1915. Lucrările de restaurare au început în anul 1993 şi s-au finalizat în decembrie 2010.
