Educație

”Eminescu a plecat din satul nostru şi n-a mai auzit nimeni de el”

Ziarul de Vrancea
17 ian 2016 553 vizualizări
Cu toate că mulţi au auzit de Eminescu, puţini îl şi citesc astăzi, este părerea criticului literar Alex Ştefănescu care a conferenţiat vineri la Focşani u „Oamenii nu mai citesc, pentru că nu ne mai cunoaştem”, consideră autorul "Istoriei literaturii române contemporane"

După trei ani, criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu s-a întors la Focşani, vineri, pentru a susţine o conferinţă cu ocazia împlinirii a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Într-o sală neîncăpătoare pentru cei care au venit să se bucure de prezenţa lui, acesta a îndrumat tinerii să citească sau să citească mai mult. „Oamenii nu mai citesc, pentru că nu ne mai cunoaştem”, a afirmat criticul. Pentru a-şi susţine teoria, acesta a povestit o anecdotă despre un bătrân din Ipoteşti care îl cunoscuse pe Mihai Eminescu, pe vremea când acesta era copil. „Un reporter care află de acest moşneag vine la Ipoteşti pentru a afla mai multe detalii. Întrebându-l pe bătrân cum era Eminescu, acesta răspunde că era un baiat liniştit, care stătea uneori cu o fată blondă lângă lac. Vrând să afle informaţii nemaiauzite, jurnalistul întreabă: «Şi altceva?», întrebare la care unchiaşul răspunde: «A plecat din satul nostru şi n-a mai auzit nimeni de el».
 

"Eminescu trata femeia cu foarte mare delicateţe"
 

Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a fost introdus în scenă de către directoul Ateneului „Mr. Gh. Pastia”, Valentin Gheorghiţă

 

Potrivit criticului, în contextul actual, majoritatea a auzit de Eminescu, dar nimeni nu-l mai citeşte cu adevărat. În opinia sa, acest lucru se întâmplă din două motive. În primul rând, deoarece tinerii scriitori susţin că poeţii care au scris înaintea lor sunt demodaţi. În opinia criticului, există o necesitate a tinerilor de a demonstra că mai este nevoie şi de ei, însă, consideră Alex Ştefănescu, pentru a-l înţelege pe Eminescu nu trebuie să ne întoarcem în trecut, ci noua generaţie ar trebui să progreseze pentru a ajunge din nou pe aceeaşi lungime de undă cu nemuritorul poet. În al doilea rând, toţi "oamenii trăiesc acum într-un stil de viaţă vulgar, simplist, care dezvoltă urâţenia sufletească". „Femeile din ziua de astăzi se dezbracă tocmai pentru că sunt privite, pozate sau filmate, pe când Eminescu trata femeia cu foarte mare delicateţe, povestind, prin ochii lui Călin, cum rupe pânza de păianjen, care îi împiedica accesul către fată, după care plecă, iar acesta rămâne însărcinată”, a spus Alex Ştefănescu. Nici meseria de critic literar nu mai este ceea ce a fost. „Meseria de critic literar este o aventură, deoarece nu este uşor să scrii despre autorii în viaţă. Este greu să mai faci critică literară într-o lume în care literatura nu mai are valoare”, este de părere Alex Ştefănescu.
 

Recital de muzică şi poezie

Actriţa Corina Dănilă şi pianista Ioana Maria Lupaşcu Actriţa Corina Dănilă şi pianista Ioana Maria Lupaşcu

Omului de litere i s-au alăturat pe scena Ateneului Popular, unde a avut loc prelegerea, actriţa Corina Dănilă, aflată la prima sa apariţie pe o scenă în Focşani, precum şi pianista Ioana Maria Lupaşcu. Împreună au susţinut un recital de muzică şi poezie, depănând versul eminescian pe acorduri romantice şi moderne. În încheierea conferinţei, Alex Ştefănescu a lansat volumele de critică „Luceafărul” şi „Călin (File de poveste)”, ambele făcând parte din colecţia „Eminescu: Poem cu poem”. Alex Ştefănescu a mărturisit celor prezenţi că a ajuns dependent de citirea manuscriselor lui Mihai Eminescu, deoarece este interesat de modul în care gândea poetul, de cum arătau ciornele acestuia, cum erau variantele iniţiale ale unei poezii şi cum se răzgândea, iar poemul lua cu totul altă poveste.  (Cristina DASCĂLU)

Cine este Alex Ştefănescu

Alex Ştefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1977. Contribuţia sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenţiei lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În acesta lucrare monumentală (1.175 de pagini), pentru care primeşte premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Aceasta analiză cuprinzătoare (incluzând toţi scriitorii importanţi din această epocă), împreună cu multe alte volume şi articole de critică şi istorie a literară îl plasează pe Alex Ştefănescu printre cei mai importanţi critici şi istorici ai literaturii române.
Ce spune Alex Ştefănescu despre el însuşi
Sunt bucovinean    (deşi m-am născut la Lugoj, unde părinţii mei s-au aflat temporar)
Sunt sentimental şi delicat    (deşi am 1,87 m înălţime şi cu mult peste 100 de kilograme)
Sunt necomunist, din naştere şi irevocabil     (deşi am fost membru al PCR)
Fac critică literară    (deşi scriu mai bine decât autorii asupra cărora mă pronunţ)
Am mulţi prieteni    (deşi iubesc singurătatea)
Am mulţi duşmani    (deşi sunt o fire generoasă şi îngăduitoare)
Muncesc cu seriozitate şi mă ţin întotdeauna de cuvânt    (deşi trăiesc în România)
Sunt mai cunoscut decât fraţii mei, Sanda şi Florin    (deşi ei au mai multe calităţi decât mine)
O iubesc exclusiv pe soţia mea, Domniţa    (deşi îmi plac toate femeile).






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.