Educație

Colecţiile muzeale, între păstrarea identităţii şi dezinteresul autorităţilor

Ziarul de Vrancea
5 ian 2016 2370 vizualizări
Judeţul Vrancea are numeroase colecţii muzeale, unele aflate în subordinea primăriilor, altele fiind private.Tot mai mulţi localnici iubitori ai tradiţiilor şi păstrători ai identităţii au adunat obiecte vechi, extrem de valoroase, contribuind astfel la păstrarea memoriei locurilor .In satele unde noi nu avem grijă de trecut "vin maşini din Ardeal care cumpără tot ce e vechi şi valoros"

Judeţul Vrancea are numeroase colecţii muzeale preţioase, însă şi numeroşi localnici pasionaţi care au adunat obiecte valoroase din punct de vedere etnografic, cultural şi istoric. Din păcate însă colecţiile muzeale săteşti, aflate cel mai adesea în subordinea primăriilor, nu sunt întotdeauna puse în valoare, edilii nefiind interesaţi de importanţa acestora. Vrancea avea, în urmă cu trei ani, 23 de muzee şi colecţii muzeale de care se îngrijeau mai mult benevol angajaţi ai primăriilor. Multe dintre colecţii au fost iniţiate de iubitori de folclor, care au găsit în pasiunea lor o modalitate ca aceste lucruri frumoase şi fragile să dăinuiască peste timp. Din păcate însă, după dispariţia unor iubitori colecţionari, urmaşii acestora nu le-au moştenit pasiunea şi valoroasele colecţii se pierd. În ediţia Veştilor Bune din acest an al Ziarului de Vrancea ne-am propus să facem o trecere în revistă a colecţiiilor muzeale vrâncene, chiar şi particulare, extrem de valoroase, care încă se mai păstrează şi pot fi admirate cu diferite ocazii. Acestea păstrează obiecte foarte vechi, unice, care nu se mai confecţionează în zilele noastre şi a căror valoare este greu de cuantificat.
 

Costume unicat colecţionate de preşedintele ANTREC
 

Unul dintre iubitorii de autentic este Vasile Boştiog, preşedintele ANTREC Vrancea, care deţine o colecţie de costume populare foarte valoroase din Vrancea Arhaică. Colecţia a fost expusă în ţări precum Franţa, Italia sau Germania unde s-a bucurat de mult succes, dar şi la Muzeul Ţăranului Român unde proprietarului i s-a oferit un autoturism în schimbul acesteia. “Am colecţionat atât costume bărbăteşti complete cât şi de damă, cusute cu fir metalic, cu vechime de peste 100 de ani, În prezent nu se mai lucrează astfel de costume. Toate sunt din in natural colecţionate de la tineretul care le-a moştenit de la părinţi sau bunici. În colecţia care cuprinde între 12 şi 15 costume complete se află şi o catrinţă vopsită în culori naturale ce s-a menţinut atât de bine încât ai senzaţia că e cusută ieri. Acum nu se mai lucrează aşa ceva! Cămăşile se lucrau de femei în vârstă şi de fete care urmau să se mărite şi erau destinate viitorilor soţi. La o astfel de cămaşă, care are milioane de împunsături de ac, se lucrau chiar şi 2-3 ani”, ne-a spus Vasile Boştiog. Costumele, extrem de valoroase, au fost adunate de la oameni din Nereju, Năruja, Bârseşti, Tulnici, Soveja şi alte localităţi, care le-au moştenit de la părinţi şi bunici şi care, necunoscându-le valoarea, s-au ruşinat să le poarte. “Toate sunt cusute înainte de 1945 când a început să apară fluturaşii strălucitori care au înlocuit firul argintat sau aurit. Este o mare pasiune a mea colecţionarea de costume vechi izvorâtă şi din faptul că aşa ceva nu se mai lucrează. Peste tot unde le-am expus, şi nu au fost puţine locuri, am avut succes”, ne-a mai spus Vasile Boştiog. Colecţia acestuia de costume populare poate fi admirată de vrânceni în fiecare an la Festivalul Viei şi Vinului, la standul ANTREC Vrancea.
 

Paltin, sursă de inspiraţie pentru lucrări de doctorat
 

Una dintre cele mai importante şi apreciate colecţii muzeale este cea de la Paltin care păstrează multe obiecte de preţ. Muzeul a fost construit în anul 1971 de fostul primar Ionaşc Nichitoiu, într-o casă specifică zonei. Sunt expuse mobilier, port popular, unelte şi ustensile gospodăreşti. Colecţia are patru expoziţii permanente şi în jur de 500 de obiecte expuse, printre care şi costume populare vechi de peste 100 de ani. Muzeul este îngrijit de Drăguţa Miloiu care reuşeşte, cu un buget modic, să întreţină preţioasele obiecte, muzeul fiind casa sufletului ei. Intrarea este gratuită, iar cei dornici să viziteze micul muzeu o pot face în fiecare zi; tot ce trebuie să facă este să o contacteze pe curatoarea Drăguţa Miloiu. “Sunt mulţi studenţi care vin la noi să se documenteze pentru lucrarea de licenţă sau de doctorat, dar şi cercetători sau grupuri organizate. Înainte de sărbători a fost aici cercetătorul ştiinţific Gabriela Macovei care doreşte să scrie o carte despre păstoritul în Vrancea”, ne-a spus Drăguţa Miloiu.
 

“Munca la muzeu îmi umple sufletul”
 

Colecţia muzeală cuprinde pe lângă obiecte donate, şi multe altele colectate de la bătrânii din sat. “Permanent sunt în căutarea de obiecte vechi. Muzeul nu are buget decât pentru curăţenie, pentru substanţe ce alungă moliile, multe dintre obiecte fiind din lână. Încerc să conving bătrânii să doneze lucrurile valoroase, însă nu toţi o fac, iar multe dintre acestea se pierd pentru că vin maşini din Ardeal care le cumpără. Personal am cumpărat câteva costume de care sunt foarte mândră pentru că sunt vechi şi nu se mai confecţionează aşa ceva. Din păcate se pierd foarte multe. Consider că la noi încă este ceva de văzut şi, dacă nu le adunăm acum, se pierd. De ceva vreme sunt solicitată să lucrez la primărie unde mă ocup de asistenţa socială, iar la muzeu merg în timpul meu pentru că îmi place foarte mult şi îmi umple sufletul”, ne-a mai spus Drăguţa Miloiu.
 

Colecţia etnografică privată “Zestrea”
 

La Soveja sunt deschise două colecţii muzeale. Colecţia muzeală sătească “Memorial Soveja” a fost înfiinţată la iniţiativa autorităţilor locale şi reuneşte exponate păstrate de localnici iubitori de tradiţii. Tot la Soveja, în Rucăreni, se mai află colecţia muzeală etnografică “Zestrea” înfiinţată în 2003 de către Maria Chiriţă, o mare iubitoare a zonei. Profesoara de limba română din Tecuci a adunat obiecte tradiţionale, pe care le-a expus la Soveja unde obişnuia să-şi petreacă vacanţele remarcând că aici există o comunitate care îşi preţuieşte tradiţiile. De aceea, în 2003, Maria Chiriţă a cumpărat o casă construită în1953, lucrată în stil tradiţional, cu cameră bună, tindă, odaie de locuit şi celar. A renovat-o păstrând soba cu căiţă, prevăzută cu un loc mic pentru rugăciune. Şi-a dorit ca expoziţia să redea imaginea unei gospodării tradiţionale locale. A împărţit obiectele în colţuri tematice: colţul fierarului, al lemnarului, al cânepei, al gospodarului. În colţul laptelui se află un coşuleţ pentru “brânză la coşuleţ”, specialitate adusă din Rucăr, tipare de caş, fiecare familie având modelul propriu. Colţul bărbatului, mocanul din Soveja, cu gluga cusută cu cruce, să-l apere, samar, baltag, desagi, tarniţa. În colţul femeii se află un ciubăr de spălat rufele, chiup de borş, coşuleţ de cules fructe de pădure, pocriş, gavanos pentru magiun. În colecţia Mariei Chiriţă mai pot fi văzute cărţi de cult vechi, pasărea-suflet şi multe altele. Expoziţia poate fi vizitată vara în fiecare zi, iar în timpul friguros la cerere.
 

La Năruja se află cea mai veche colecţie muzeală vrânceană
 

Cea mai veche şi printre cele mai valoroase colecţii muzeale este cea de a Năruja, înfiinţată în anul 1926 de Simion Hârnea. Aceasta cuprinde obiecte cu profil etnografic, documente şi broşuri, scrierile autorului constituind unele dintre cele mai fidele descrieri ale tradiţiilor autentice vrâncene. Obiectele din colecţia lui Simion Hârnea aşteaptă în prezent un spaţiu mai generos pentru a fi expuse. Autorităţile locale au început renovarea fostului sediu al primăriei pe care doreşte să-l transforme într-un muzeu. Dacă se va reuşi reabilitarea clădirii, aici vor fi expuse şi obiecte valoroase adunate de prin satele comunei de către inimoasa Adriana Bratie, directorul Căminului Cultural. “Oamenii donează obiecte valoroase dar nu avem unde să le expunem deocamdată. Doar în holul Căminului Cultural avem deschisă o mini-expoziţie ce poate fi vizitată de oricine”, ne-a spus Adriana Bratie.
 

Se aşteaptă un spaţiu de expunere şi la Nereju….
 

Obiecte foarte vechi de o însemnătate aparte au fost colecţionate şi la Nereju, o altă localitate în care tradiţiile încă se mai păstrează. Păretare, catrinţe, iţari, cămăşi bărbăteşti şi de damă, maşină de tors lână, vârtelniţe sunt doar o parte dintre obiectele colecţionate din sat de către Nataliţa Dudu, directorul Căminului Cultural, care doreşte să le expună cât mai curând. “Am mers din casă în casă şi am adunat obiecte vechi şi foarte vechi ce sperăm că vor fi expuse în Căminul Cultural vechi, la care se lucrează pentru renovare. Din păcate, însă, banii sunt limitaţi, iar lucrările sunt de durată. Obiectele colecţionate de noi sunt depozitate în condiţii sigure şi aşteaptă să fie expuse”, ne-a declarat Nataliţa Dudu. Iniţiative de acest gen sunt şi în alte comune, cum ar fi Jitia, unde se încearcă deschiderea unei colecţii muzeale pentru public, la iniţiativa inimosului profesor de istorie Sorin Pantelimon, dar şi la Vintileasca, unde o casă veche, tradiţională, a fost donată de o bătrânică pentru amenajarea unui muzeu al satului. De proiect de ocupă profesoara Stana Georgescu.

 

Doi fraţi din Adjudu-Vechi au reuşit ceea ce nu au făcut autorităţile

 
Doi fraţi din Adjudu-Vechi, pasionaţi de păstrarea tradiţiilor, au realizat ceea ce toate comunităţile şi-ar dori: un muzeu al localităţii. Deşi nu a fost inaugurat oficial, Muzeul de etnografie şi folclor Adjudu-Vechi are vizitatori numeroşi. Amenajat în şcoala veche din sat, muzeul are obiecte vechi dar şi foarte vechi, din perioada neoliticului, descoperite aici. “Ideea înfiinţării muzeului a venit din dorinţa ca trecutul acestei aşezări de pe malul Siretului să fie cunoscută şi de tânăra generaţie. În casa părintească şi în casele unor rude existau obiecte vechi, care erau păstrate cu grijă”, ne-a spus George Mărcuţă, cel care a avut iniţiativa înfiinţării unui muzeu al locului. El a fost ajutat în acest demers de fratele său Constantin Mărcuţă, angajat al Şcolii Adjudu-Vechi.
 

Colecţii numeroase în judeţ
 

De o deosebită valoare este colecţia muzeală de la Cîrligele, care cuprinde obiecte cu profil etnografic şi istoric, fiind înfiinţată de profesorul Ionel Budescu în anul 1976. Aici se găsesc expuse, la Căminul Cultural, şi obiecte de vinărit care nu se mai utilizează în prezent. Colecţii muzeale săteşti se mai află la Gugeşti şi Coteşti, dar împătimiţi ai portului tradiţional mai sunt şi la Urecheşti, unde fostul edil al comunei deţine o colecţie de costume valoroase donate de o localnică. Colecţia a fost expusă cândva într-un spaţiu vizavi de primărie. Colecţii muzeale mai sunt şi la Vizantea, Vîrteşcoiu, Slobozia Ciorăşti, unde sunt expuse obiecte de etnografie şi istorie locală, precum şi la Mănăstirile Dălhăuţi, Rogozu şi Coteşti, unde sunt expuse icoane, carte veche religioasă din sec. XVIII-XIX şi alte obiecte de cult. Şi comuna Spulber se bucură de o colecţie de buciume şi piese folosite pentru prelucrarea lemnului moştenite de la Moş Tulache. Fiul acestuia i-a moştenit pasiunea şi încearcă să ducă tradiţia mai departe iniţiind o grupă de copii în tainele confecţionării buciumelor. “Vrem să menţinem tradiţia de buciume din zonă. Obiectele de la Moş Tulache, care sunt acum la fiul acestuia, precum şi altele culese din gospodării, vor fi expuse la Căminul Cultural în perioada următoare”, ne-a spus primarul din Spulber, Vasile Rusu, care este şi coordonatorul grupului instrumental de buciumaşi tradiţionali din localitate.
 

Alte colecţii muzeale private
 

Colectă muzeală mai este la Bârseşti, unde Casa Muzeu “Rădăcina Vrancei” a lui Costică Beşa, înfiinţată în anul 2009, conţine 400 de obiecte tradiţionale, unelte de muncă, obiecte ceremoniale, piese de costum popular, instrumente, documente istorice despre milităria străbunilor satului. Colecţia sătească de la Vulcăneasa, Mera, înfiinţată de învăţătorul Radu Gegea, conţine costume populare, obiecte de artă populară naivă, ceramică. O altă colecţie este cea a lui Mihai Hanu de la Nistoreşti,  înfiinţată în anul 2002 şi a cărei piesă de rezistenţă este chiar casa care o adăposteşte, una tradiţională. Şi omul de afaceri Horia Furtună este deţinătorul unei colecţii personale de obiecte de vinărit foarte vechi şi bine conservate. Unele obiecte valoroase s-au pierdut din păcate, nefiind interes din partea autorităţilor locale să le protejeze. Alţii au înţeles importanţa acestora şi s-au implicat pentru salvarea memoriei locale.
 

“Colecţiile muzeale asigură păstrarea identităţii”

O parte dintre iniţiatorii acestor colecţii muzeale ne-au cerut părerea referitoare la vechimea şi valoarea obiectelor colecţionate, cum sunt cei de la Urecheşti, care au costume deosebite, de la Năruja, Nereju, Soveja, Paltin, Cîrligele, Gugeşti. Cu siguranţă fiecare comună are o istorie proprie care poate fi spusă cu ajutorul înscrisurilor, fotografiilor, costumelor şi nu trebuie uitat că profesorul Costică Neagu se luptă de trei ani să pună bazele muzeului poetului Vrancei, Dumitru Pricop, la Negrileşti. Nu există comună care să nu aibă personalităţi, iar autorităţile nu au nicio scuză dacă nu pun în valoare istoria localităţii. Identitatea fiecărei comune constă în aceste lucruri, restul aspectelor fiind omeneşti. Această identitate ignorată de unii trebuie susţinută şi pusă în valoare. Păstrarea identităţii constituie şi un punct forte pentru fiecare comunitate în obţinerea unor puncte importante atunci când se pune problema depunerii unor proiecte pentru finanţare europeană. Măcar din acest punct de vedere autorităţile ar trebui să se aplece mai mult asupra acestui aspect, dacă nu din alte raţionamente”, ne-a spus Eugen Stoianof, şeful Secţiei Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural Vrancea. Cei care vor să viziteze colecţiile muzeale trebuie să ia legătura cu autorităţile locale sau cu proprietarii, în cazul celor private, şi să-şi anunţe vizita din timp. (M. VLĂDESCU)



 

Acest text a apărut în Ediţia Veştilor Bune de Anul Nou!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
, acum 923 zile, 15 ore, 2 minute, 37 secunde
Am mai scris despre acest muzeu interesant si vom reveni cu amanunte. Sa auzim de bine!
Toni Leu, acum 923 zile, 16 ore, 54 minute, 28 secunde
Pun in atentia "Ziarului de Vrancea" si colectia muzeala realizata la Paunesti de "Asociatia Paunesti - prezent si viitor".
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.