Păsări rare, vidre, popândăi şi o cetate dacică în Lunca Siretului Inferior
O mână de tineri inimoşi, iubitori ai mediului, au finalizat un proiect la care au muncit timp de trei ani şi la capătul căruia au realizat un plan de management pentru opt arii protejate din Lunca Siretului Inferior. Munca tinerilor de la Asociaţia pentriu Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) Focşani a fost finanţată, în mare parte, printr-un proiect cu fonduri europene, în valoare de 700 de mii de euro. Proiectul s-a intitulat “Siretul Verde – crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA Lunca Siretului Inferior şi ariile protejate suprapuse” iar scopul acestuia, de realizare a planului de management în vederea conservării speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, a fost atins. Planul a fost depus la Ministerul Mediului şi aşteaptă să fie aprobat pentru ca munca tinerilor de la ACDB să poată continua cu punerea în practică a unor măsuri pentru conservarea biodiversităţii. Suprafaţa avută în vedere este Lunca Siretului Inferior, cu întindere pe raza judeţelor Vrancea şi Galaţi în mare parte, dar şi puţin din Brăila şi Bacău, în total o suprafaţă de 36 mii ha. Lunca Siretului Inferior este un spaţiu foarte important pentru păsări, aici fiind identificate 22 de specii cu distribuţie mai restrânsă, cum este stârcul galben, care se întâlneşte la cuibărit numai în Balta Talabasca în judeţul Galaţi. Aria protejată a fost declarată şi pentru 25 de specii cu migraţie regulată, aflate în perioade de pasaj, cum ar fi lebăda de vară. Un alt site de importanţă comunitară, deşi are o întindere mai mică, a fost declarat pentru11 specii de peşti, 12 specii de mamifere, printre care vidra şi popândăul, şi nevertebrate, precum rădaşca.
Cetate dacică mai puţin cunoscută
O parte dintre ariile protejate sunt rezervaţii naturale, una dintre ele fiind Rezervaţia naturală Dunele de nisip de la Hanul Conachi. “În cadrul proiectului au fost realizate o serie de activităţi de inventariere şi cartare a distribuţiei speciilor de către specialişti, iar în urma activităţilor de teren s-a obţinut o ilustrare, o distribuţie a elementelor de interes conservativ. Practic s-a reuşit crearea unei baze de date foarte utilă pentru custode pentru ariile protejate în vederea realizării mult mai uşoare a managemetului ariilor protejate. S-a realizat şi o strategie de vizitare a ariei protejate, care a scos în evidenţă atât valorile naturale cât şi valorile culturale cum ar fi biserici şi chiar o cetate dacică, Piroboridava, foarte puţin mediatizată, în localitatea Poiana din judeţul Galaţi, care constituie un bun instrument de promovare a zonei”, a precizat la încheierea proiectului biologul Matei Dragomir, unul dintre inimoşii care au lucrat în proiect.
Pericole care pândesc ariile protejate
Proiectul a urmărit nu doar realizarea planului de management, ci şi informarea şi conştientizare comunităţii locale cu privire la importanţa şi implicarea în protejarea ariilor protejate.
“S-a constatat că cei mai mulţi localnici nu au cunoştinţă de existenţa ariei protejate, în schimb 60% dintre aceştia sunt de părere că este necesară implicarea în protejarea ariei”, a mai spus biologul Matei Dragomir. Planul de management realizat de ACDB a identificat pericolele care pândesc ariile protejate din Lunca Siretului Inferior şi a venit cu o serie de propuneri pentru înlăturarea acestora. Una dintre acestea, întâlnită în special în Rezervaţia Naturală BaltaTalabasca, din judeţul Galaţi, şi în Rezervaţia Naturală Pădurea Merişor – Cotul Zătuanului din judeţul Vrancea, este dată de animalele domestice care pătrund în zonele folosite de speciile de păsări pentru reproducere provocând distrugerea cuiburilor, ceea ce duce la diminuarea succesului reproductiv. “Acest lucru se întâmplă la stârcul galben de exemplu. Pătrunderea noastră în calitate de pescari sau turişti poate duce la dispariţia acestei specii din aria protejată. Din acest motiv în planul de management sunt propuse măsuri de restricţionare în aceste zone, în doar câteva regiuni şi numai pe perioada de reproducere a păsărilor, până în luna iulie”, susţin reprezentanţii ACDB. Păşunatul este o activitate pe care specialiştii o încurajează aceasta fiind benefică pentru o altă specie de interes conservativ: popândăul, care este dependent de păşuni. “Din acest motiv este absolut necesar ca să menţinem acest mod de folosinţă al terenului pentru că, dacă nu se mai păşunează, se modifică cerinţele de habitat iar această specie dispare”, explică biologul Matei Dragomir. Impactul utilizării substanţelor chimice în agricultură este destul de greu de cuantificat în acestă arie, fiind necesare studii pe suprafeţe mari ca teritoriu. Din acest motiv, ACDB propune în planul de management să încurajeze utilizarea raţională a substanţelor precum şi încurajarea agricultorilor să respecte codul de bune practici agricole care reglementează atât substanţele folosite cât şi cantitatea acestora.
Coliziunile şi electrocutările, cele mai periculoase pentru păsări
Un alt pericol pentru ariile protejate îl constituie exploatarea iraţională de nisip şi pietriş din albia Siretului. “Mai mult de jumătate din cursul Siretului Inferior este exploatat pentru nisip şi pietriş, ceea ce afectează speciile de peşti. Ca alternativă am încurajat exploatările de agregate în terasă, în urma cărora rămân anumite perimetre ce pot fi utilizate atât în scop economic dar şi turistic, un exemplu fiind balta Doaga”, declară reprezentanţii ACDB, ONG care lucrează din 2003 pentru conservarea speciilor de fauna sălbatică şi a habitatului lor. O problemă foarte importantă este cea a liniilor electrice, destul de bine reprezentate în sit şi cu o întindere mare, dar care nu sunt semnalizate sau dotate pentru a preveni coliziunea păsărilor. Din această cauză la centrul de îngrijire a animalelor de la Petreşti, gestionat de ACDB, ajung în fiecare an numeroase păsări care au suferit astfel de coliziuni. “Acestea şi electrocutările reprezintă principala cauză a pacienţilor care vin la centrul de reabilitare. Rata de supravieţuire, din păcate, este extraordinar de mică în cazul lor. Ceea ce ne-am propus în planul de management este ca, împreună cu reprezentanţii Electrica, să montăm nişte dispozitive avertizoare pe aceste linii şi acolo unde sunt stâlpi care provoacă electrocutarea, aceştia să fie izolaţi”, a mai precizat Matei Dragomir. Reprezentanţii ACDB aşteaptă acum aprobarea planului de management de către Ministerul Mediului pentru ca munca lor să continue. În cazul în care aprobarea va fi obţinută, asociaţia vrea să realizeze un nou proiect, cu finanţare europeană, pentru a pune în practică măsurile gândite pentru a proteja habitatele din Lunca Sitretului. Măsurile propuse în planul de management ar costa, potrivit unor estimări, în jur de 4 milioane de euro. (M. VLĂDESCU)
Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin programul POS Mediu
2007-2013 axa Prioritară 4:”Implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protecţia naturii”
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Tradiții și valori ale neamului românesc la Festivalul concurs al elevilor de liceu „Vrancea, plai de dor”, ediția a X-a
De același autor
O focșăneancă a pus „pe jar” pompierii militari și ajuns la UPU cu arsuri
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
mmmmm, acum 3043 zile, 19 ore, 39 minute, 48 secunde
anti braconieri, acum 3043 zile, 7 ore, 26 minute, 47 secunde
Iubitor al naturii, acum 3044 zile, 5 ore, 10 minute, 5 secunde 
