Educație

Povestea statuii din Focşani care se odihneşte între gunoaie

Ziarul de Vrancea
16 nov 2015 1307 vizualizări
După cum se ştie, iar dacă nu se ştie se poate afla cu uşurinţă, în Focşani se află bustul unei personalităţi naţionale fără nicio legătură cu oraşul nostru.

Este vorba despre Nicolae Filipescu cel care, conform site-ului enciclopediaromaniei.ro/wiki, a fost un publicist, om politic, conducător al Partidului Conservator, deputat şi ministru, primar al Capitalei. S-a remarcat în mod deosebit prin înfocarea cu care a susţinut intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1885 a devenit pentru prima dată deputat în circumscripţia Brăila. La 9 februarie 1893 a fost ales primar al Bucureştiului, funcţie pe care a deţinut o aproape doi ani, până în 1895, când a  ajuns primar al Brăilei. La Bucureşti, în timpul mandatului său, a circulat pentru prima dată un tramvai electric.

A urmat şcoala primară în Capitală după care a făcut liceul la Geneva şi facultatea de Drept la Paris. Reîntors în ţară, a început să activeze pe plan politic şi s-a alăturat tinerilor conservatori grupaţi în jurul ziarului „Epocă. În 1899 conservatorii au revenit la putere şi Filipescu a fost reales deputat. Atunci când consiliul liberal al capitalei a fost dizolvat, el a fost numit preşedinte al Comisiei interimare. În 1898 l-a ucis în duel pe ziaristul G. Em. Lahovari, redactor al ziarului liberal „L'independance Roumaine” cu care avusese o dispută violentă.
Între 7 iulie 1900 şi 14 februarie 1901 a fost pentru prima dată ministru al Domeniilor şi Agriculturii în guvernul P. P. Carp. Apoi a fost numit ministru de Război între 29 decembrie 1910 - 28 martie 1912 şi de Domenii între 14 octombrie 1912 - 5 aprilie 1913. În 1914 a fondat  Acţiunea Naţională, aripă antantofilă a Partidului Conservator, cu oameni proveniţi din mai multe partide. În anul 1916 Acţiunea Naţională condusă de Filipescu, a fuzionat cu P. C. D. Nicolae Filipescu a încetat din viaţă la 30 septembrie 1916 în urma unui stop cardiac.
Nicolae Filipescu s-a afirmat de-a lungul carierei sale politice şi ca un aprig contestatar al Băncii Naţionale, al nelegiuirilor care, în opinia sa, aveau loc la această deosebit de importantă şi prestigioasă instituţie a statului român modern. Acesta dorea cu orice preţ exproprierea Băncii Naţionale, adică desfiinţarea contractului dintre stat şi Banca Naţională şi propunea să creeze o casă centrală de unde să se împrumute micile bănci, iar casei centrale a Băncii Naţionale să i se împrumute fără dobândă 30.000.000 lei, în acest fel negustorii, micii industriaşi şi meseriaşii reuşind să plătească dobânzi de 6% şi nu de 12%, 15% sau 18% cum plăteau la vremea respectivă.
Cea mai importantă perioadă din viaţa lui Nicolae Filipescu a fost izbucnirea Primului Război Mondial şi intrarea României, când, acesta a desfăşurat o amplă activitate pentru realizarea "idealului naţional". Numeroasele sale acţiuni aveau drept ţintă convingerea guvernului Ion I. C. Brătianu de faptul că România trebuia să intre în război de partea Antantei, pentru unirea tuturor teritoriilor locuite de români.
După numeroase acţiuni şi discursuri mobilizatoare în multe dintre oraşele Vechiului Regat şi chiar o vizită la curtea ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, pentru a negocia intrarea României în război de partea Antantei, acesta şi-a văzut munca răsplătită prin decizia ce a fost luată în Consiliul de Coroană de la Cotroceni din ziua de 14 august 1916 la care a fost prezent, şi care a hotărât intrarea României în război.

Bustul a fost ridicat în Focşaniul anilor 1922

Categoric, din cele de mai sus, rezultă că este vorba de un adevărat  reprezentant al neamului românesc şi e cel puţin curios ca în Capitală nu se găseşte, cu excepţia unei străzi, niciun monument de recunoştinţă închinat acestui mare patriot. La Focşani, însă, lucrurile au stat altfel, autorităţile locale hotărând în anul 1928 să-i ridice un bust, tocmai în faţa Teatrului Pastia, fapt ce a produs filantropului nostru mari nemulţumiri. Maiorul Gheorghe Pastia  consemnase încă din actele de donaţie dedicate înălţării primului său edificiu, că nu va fi de acord niciodată să se aşeze în fata operei sale vreo statuie sau ceva de acest fel, nici pentru el şi nici pentru altcineva, ca să nu ştirbească din măreţia frumoasei construcţii. Cei din trecut au încălcat această dorinţă a filantropului  şi au decis să amplaseze bustul lui Nicolae Filipescu exact acolo unde Pastia nu l-ar fi vrut pentru nimic în lume. Patru ani mai târziu, în 1932 , alţi edili au vrut să mute bustul lui Nicolae Filipescu în piaţa Bigului central de azi, iar în locul lui să-i ridice lui Pastia un monument de bronz. Ambele proiecte au rămas neîndeplinite, încă 7 decenii, abia în 2004, Nicolae Filipescu, găsindu –şi locul în faţa Bisericii Catolice, iar chipul lui Pastia lângă prima sa creaţie, Teatrul. Din păcate bustul lui N. Filipescu a ajuns într -un spaţiu care deşi bine poziţionat ca amplasament , este departe de a fi îngrijit corespunzător, aleile fiind pline de necurăţenii ale căror autori sunt  favorizaţi şi încurajaţi de  gardurile vii, frumoase şi viguroase, dar care nu- şi au locul aici. Rămâne de văzut cum vor înţelege autorităţile să respecte acest simbol, dacă nu al oraşului nostru, măcar al României, iar dacă nu vor schiţa niciun gest, mai există o cale de rezolvare. Statuia în cauză are o speranţă de existenţa mai mare decât noi, muritorii şi este imposibil ca în viitor să nu prindă vremuri mai bune, autorităţi responsabile şi oameni mai cuviincioşi, care să-i acorde atenţia cuvenită.

Marian Florin Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Statului



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.