Educație

Video!!! "Noi, artiştii, suntem trataţi ca un fel de a şaptea roată la căruţă în cetate"

Silvia Vrînceanu
14 oct 2015 1872 vizualizări
Spune cunoscutul pianist Viniciu Moroianu despre modul în care autorităţile noastre îi tratează pe profesioniştii artelor. Despre nevoia unui pian pe scena Ateneului, maestrul a declarat că înseamnă "o cultivare a sufletului pe termen lung care nu se poate preţui în bani". "Totul e ca autorităţile să înţeleagă", adaugă profesorul. Acesta a susţinut pentru focşăneani unul dintre cele mai importante concerte ale lui Beethoven pe un pian închiriat.

Maestrul Viniciu Moroianu, invitatul special al Orchestrei de Cameră Unirea, în concertul de deschidere a celei de-a şaptea stagiuni a Ateneului Popular "Mr. Gh. Pastia", unul dintre cei mai cunoscuţi pianişti ai ţării, deplânge soarta artiştilor din ziua de azi, despre care spune că au ajuns "a şaptea roată la căruţă". Maestrul Viniciu Moroianu a interpretat admirabil “Concertul pentru pian şi orchestră nr. 4 în Sol major” de Ludwig von Beethoven pe scena Ateneului, pe un pian YAMAHA închiriat, dar care a fost acordat de unul dintre cei mai buni acordori din ţară, creatorul de piane Alexandru Pscheidt, tehnician care a venit special la Focşani. Artist desăvârşit, Vibiciu Moroianu s-a dăruit total muzicii şi a ţinut ca şi la Focşani publicul să beneficieze de o audiţie la cel mai înalt nivel. Scris în anul 1802, Concertul 4 de pian înseamnă despărţirea de tradiţia compoziţională în domeniu. Dacă până atunci pianul şi orchestra însemnau două planuri separate, Concertul 4 le uneşte într-un tot comun, realizează dialogul intim şi liric dintre ele, le stabileşte cadrul unitar şi natural de exprimare. Este un concert atipic, complex, cu partitură densă şi care presupune un grad înalt de perfecţiune interpretativă. Vă oferim și dumneavoastră, celor care nu ați fost la concert, câteva fragmente. 

 

După concert, maestrul Viniciu Moroianu ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre orchestra cu care a cântat, despre campania “Daţi un leu pentru pian la Ateneu”, dar şi despre statutul artistului într-o ţară în care manelele şi parangheliile sunt de multe ori preferatele decidenţilor politici. Chiar dacă a fost elegant şi nu a criticat pe nimeni, Viniciu Moroianu a lăsat de înţeles că repetiţiile, dar şi odihna i-au fost afectate de marea petrecere a zeului Bachus din Piaţa Unirii, maestrul fiind cazat la hotelul din centrul oraşului. 

Reporter: Aţi interpretat la Focşani unul dintre cele mai reprezentative concerte pentru pian. Aţi revenit aici după mai mulţi ani.

 
Viniciu Moroianu: Vin pentru a doua oară la Focşani, am fost acum 8 sau 10 ani. Am cântat pe pianul care îl aveaţi atunci, pe acel Bernstein, un pian bun. Între timp înţeleg că s-a degradat. A fost un concert cameral, jumătate solo, jumătate cu soţia mea violonistă şi îmi aduc aminte de un public foarte cald şi o sală plină. Şi nu i-am răsfăţat atunci pe focşăneni chiar cu muzicile cele mai accesibile. Am venit chiar şi cu o lungă lucrare românească, o sonată de Pascal Bentoiu, în patru părţi, care am simţit că a fost gustată, înţeleasă şi plăcută de public. Iar acesta mi s-a părut un pariu câştigat. Am făcut un fel de experiment cu acea lucrare, inclusiv pe această scenă.
 

Reporter: Sunteţi pentru prima dată în concert alături de Orchestra de Cameră Unirea din Focşani, un proiect muzical cu care oraşul nostru se mândreşte. Cum vedeţi orchestra, publicul?

 
A venit public tânăr, a fost o linişte inspiratoare, care m-a bucurat. La concerte este un freamăt al sălii pe care îl simţi de pe scenă sau nu. Or, l-am simţit din nou şi asta m-a bucurat foarte mult. În plus, m-am bucurat că am găsit sala Ateneului renovată şi foarte frumos luminată, foarte frumos pusă în valoare, cu această splendidă cupolă, cu un rol artistic şi acustic gândit de profesionişti, acum nişte decenii. Totul respiră bun-gust şi distincţie.

 
Reporter: Cum vede un mare pianist orchestra noastră din Focşani?

E o orchestră care face eforturi mari să se adune, să se sudeze. Sigur că e un număr încă poate prea mare de colaboratori din alte oraşe. Există riscul ca mulţi dintre colaboratorii permanenţi să nu poată fi prezenţi când este nevoie de ei şi atunci să vină alţii. Unii au venit acum prima oară şi atunci s-a contat foarte mult pe experienţa lor la orchestrele profesioniste.

 
Reporter: Avem acelaşi dirijor, acelaşi concert maestro de la înfiinţare.
 

Asta este important, că există o continuitate, o concepţie unitară. Am întâlnit multă bunăvoinţă şi disciplină şi, practic, acest concert a crescut de la repetiţie la repetiţie…
 

Reporter: Câte repetiţii s-au făcut? Sunt lucrări grele care s-au interpretat în deschiderea Stagiunii 2015-2016.
 

La acompaniamentul de pian s-au făcut tradiţionalele două repetiţii, la o orchestră profesionistă rareori e timp de mai mult. Nu mă pot plânge absolut deloc de timpul alocat pregătirii acestei muzici. Sigur că pentru simfonie se cer încă una-două repetiţii, dar chiar şi aşa a contat experienţa individuală a celor din orchestră.

 
Reporter: Bănuiesc că îi alege domnul dirijor Vincent Grüger pe sprânceană, că altfel nu cred că ar reuşi să sune bine împreună.

 
Categoric. În plus, s-au cântat capodopere din repertoriul simfonic curent. Cei care sunt angajaţi în filarmonici precum cea de la Bacău, de exemplu, au rodat aceste capodopere de-a lungul stagiunilor şi atunci sigur că au venit cu experienţa proprie şi au insuflat-o şi celor care le făceau prima oară din orchestră.

 
Visul unui pian
 

Reporter: Ideal ar fi să avem o orchestră stabilă, a oraşului Focşani. Câţi angajaţi ar trebui să existe minimum?

Ar trebui să fie vreo 30-40 din care măcar undeva spre jumătate să fie focşăneni. Mai ales că Focşaniul a avut un nume în muzică cu acea filarmonică (mutată la Galaţi). Aici au cântat mari artişti ai ţării.

Reporter: Aţi cântat pe un pian închiriat. A fost nevoie de un acordor, cum aţi reuşit?

Acordorul e unul dintre marii specialişti ai ţării, iarăşi o decizie foarte înţeleaptă de a-l aduce la Focşani. Alexandru Pscheidt se numeşte, e un acordor care a lucrat la fabrica de piane Steinway & Sons din Hamburg 25 de ani, iar la pensie s-a întors în ţară, ceea ce a fost un mare noroc.

Reporter: Bănuiesc că este şi foarte scump un asemenea pian.

Înţeleg că ajunge la 32-35 de mii de euro. Totuşi, acest instrument costă mult mai puţin decât ceea ce a fost duminică în Piaţa Unirii.

Reporter: A debutat stagiunea cu campania - "Daţi un leu greu pentru pian la Ateneu”. Aţi mai auzit de asemenea iniţiative?
 

Nu! Sintagma este preluată de la acea campanie extraordinară, când s-a înfiinţat Ateneul Român din Bucureşti, care s-a făcut la propriu prin subscripţie publică. Şi ce clădire s-a realizat, practic emblema Culturii Naţionale! Am aflat de curând de această campanie şi o susţin cu toată inima. Mă voi gândi să văd cum pot să ajut şi să sensibilizez la Bucureşti. Mai ales că aici nu trebuie un pian foarte lung, deci nu cred că ar fi o investiţie foarte mare. E o cultivare a sufletului pe termen lung care nu se poate preţui în cifre. Totul e ca autorităţile să înţeleagă acest lucru.

 
Reporter: Până la urmă pianul este regele sălilor de concerte.

Categoric este şi se pot face atâtea cu un instrument de calitate. Am o strângere de inimă că pleacă pianul pe care am cântat, dar sper că nu pentru multă vreme. (În timpul interviului, pianul era împachetat pentru a fi returnat la Bucureşti - n.r.)

Reporter: Mi-aş dori să vă întoarceţi şi să găsiţi un pian al Ateneului pe această scenă. Până la urmă, comunitatea se poate uni şi pentru un pian, nu?

Şi cazul unic al Maiorului Pastia, de aici, din Focşani, din oraşul Unirii, este cu totul uluitor şi vă poate inspira. Asta ţine cumva de un miracol. Două clădiri monumentale care s-au făcut în decursul vieţii unui cetăţean al oraşului, decorat în Războiul de Independenţă. Şi dacă lucrul ăsta s-a putut face aici, până la urmă gestul se poate repeta la scară mai mică.

"Există o subfinanţare cronică a instituţiilor muzicale"

Reporter: Ce părere aveţi despre modul în care autorităţile susţin cultura în ziua de astăzi?

(oftat prelung) Să spun într-un cuvânt? Proastă! Suntem un fel de a şaptea roată la căruţă în cetate. Cronică muzicală nu mai există mai pe nicăieri. TVR Cultural s-a desfiinţat şi el. Practic se merge numai pe festivaluri de foarte mare anvergură, cum este Festivalul George Enescu, ce se întâmplă între nu este reflectat mai deloc în media. Există o subfinanţare cronică a instituţiilor muzicale sau foarte multe posturi care s-au blocat în anii de criză, lucru pe care l-aş înţelege pentru acei ani. Nu s-au deblocat nici până în ziua de azi, însă, aşa cum s-a întâmplat în alte domenii. Câteodată mă mir că suntem lăsaţi să ne desfăşurăm activitatea într-un soi de anonimat, un fel de specie rară. Suntem lăsaţi în lumea noastră să supravieţuim şi să facem artă frumoasă pentru un public care apreciază.

Reporter: Înţeleg că v-aţi odihnit puţin după petrecerea de la Focşani?

S-a terminat mai repede petrecerea din cauza ploii, numai că demontarea unor astfel de instalaţii nu este foarte silenţioasă. (maestrul a fost cazat la hotelul Unirea - n.r.)

 
Reporter: Asta înseamnă că trebuie să ne luăm revanşa şi să vă mai invităm în Vrancea, în judeţul din care a plecat şi soprana Angela Gheorghiu. Culmea, nu a cântat niciodată în judeţul natal.

Sper să nu răspundă că nu a fost invitată să cânte aici... Eu voi reveni cu plăcere.

A consemnat Silvia Vrînceanu


 Viniciu Moroianu s-a născut la Bucureşti, în anul 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit Liceul de Muzică „George Enescu” la clasa prof. Marta Paladi, iar în 1985 Conservatorul din Bucureşti, unde a studiat cu prof. Gabriel Amiraş. Activitatea sa artistică include peste 850 de apariţii scenice, în recitaluri, concerte camerale şi ca solist cu orchestra. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiţii şi lucrări ample mai rar abordate. A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut numeroase recitaluri şi concerte camerale.  A întreprins turnee în nenumărate ţări. A realizat înregistrări la Radio, Televiziune şi Electrecord (Sonatele pentru pian şi violoncel de Brahms, cu Attila Szekely, 1982 şi Sonata a III-a pentru pian de Enescu, 1988). În 2003 a realizat ediţia critică a cadenţelor compuse de Dinu Lipatti (Ed. Muzicală, 2003). Din 2003 este solist invitat permanent la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, alături de care realizează integrala lucrărilor concertante pentru pian de Beethoven.  Viniciu Moroianu este membru fondator al Societăţii Române Mozart (1991) şi Doctor în Muzică (2005) cu teza "Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lipatti". În prezent, predă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

 
Pe portalul nostru webtv puteţi asculta câteva înregistrări din timpul concertului de luni seara.

 



 

Cititi si: Un pianist celebru a oferit Focşaniului un concert de zile mari



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.