Educație

Elevii din două şcoli vrâncene, incluşi într-un studiu naţional privind cultura şi învăţarea

Ziarul de Vrancea
10 aug 2015 1122 vizualizări
Elevii sunt denumiţi de profesori prin expresii precum “Generaţia Facebook” sau “Generaţia touch-screen”, în timp ce elevii se plâng de programul prea lung de la şcoală şi relaţiile cu unii profesori u părinţii nu mai au timp pentru propii copii, reliefează studiul

Elevii de la Liceul Tehnologic “Eremia Grigorescu” din Mărăşeşti şi de la Şcoala Gimnazială Rugineşti au participat la studiul “Cultura elevilor şi învăţarea” realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, instituţie naţională de cercetare conexă a Ministerului Educaţiei. Realizat în 2014, studiul a avut în vedere elevii de clasa a VII-a, “perioada în care fiecare tânăr îşi caută identitatea (etapa se numeşte conflictul identitate-confuzie de rol, vârsta 13-19 ani, conform stadiilor lui Erikson).” Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2014, în 22 de şcoli atât din mediul rural (7  şcoli), cât şi din urban (15 şcoli), din judeţele Alba, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Timiş, Vrancea şi Bucureşti. În fiecare judeţ a fost selectată o şcoală din mediul rural şi una sau mai multe şcoli din mediul urban, se arată în studiu. Au fost intervievaţi 23 de directori de şcoli şi peste 120 de profesori, au fost realizate interviuri de grup cu peste 150 de elevi, iar grupurile intervievate au avut cel puţin 7 elevi. Realizatorii studiului au elaborat un chestionar la care au răspuns 483 de elevi. Profesorii au răspuns la întrebări diverse printre care şi modul în care văd elevii, iar răspunsurile au fost: inteligenţi, curajoşi, pragmatici, creativi, încredere în sine ("personalitate puternică"), dar în acelaşi timp hiperactivi, nervoşi, agitaţi, nu au răbdare, se concentrează greu, superficiali, dezordonaţi, egoişti, nu-şi asumă responsabilităţi, imaturi, greu de modelat/influenţat. În ceea ce priveşte părerea elevilor despre ei înşişi, aceştia se consideră originali, încrezători în propriile forţe, sociabili, adaptabili, au o mare curiozitate legată de situaţiile de viaţă reală şi recunosc faptul că sunt nerăbdători, neliniştiţi, leneşi şi stresaţi. 
 
Ce îi nemulţumeşte pe elevi la şcoală

Elevii afirmă că sunt nemulţumiţi de programul prea lung de la şcoală, - 25% dintre ei, de relaţiile cu unii profesori – 13%, de regulile prea stricte impuse de şcoală - 11%, lipsa disciplinei în clasă şi şcoală - 10%, profesorii prea exigenţi – 8%. Cei mai mulţi elevi chestionaţi au declarat că sunt preocupaţi de reuşita în profesie, de întemeierea unei familii, de acumularea de bani pentru îndeplinirea dorinţelor. Astfel, 34% dintre elevi au definit reuşita în viaţă ca reuşită profesională, 30% au spus ca înseamnă "o familie reuşită", 15% au răspuns "mulţi bani", 8% sunt de părere ca echivalează cu "persoana publică admirată", tot 8% - "o vedetă", iar 3% au răspuns "altceva", în timp ce 2% - "nu ştiu, nu m-am gândit". Cât priveşte timpul liber, 23 % dintre elevi spun că joaca pe calculator şi comunicarea pe reţelele de socializare sunt principalele activităţi ale lor, în timp ce numai 18% spun că de întâlnesc cu prietenii, 14% ascultă muzică, doar 9% fac sport, 6% se uită la televizor, 5% ies la plimbare, 4% citesc o carte.  Specialiştii care au realizat cercetarea arată că profesorii definesc noile generaţii de elevi prin exprimări precum “Generaţia Facebook” sau “Generaţia touch-screen”, cărora le-au fost "asociate definiţii ce surprind dominanta tehnologiei şi tendinţele elevilor către autonomie, afirmare de sine şi validare interpersonală, dar şi vulnerabilitatea /sensibilitatea lor la influenţele mediului şi reactivitatea la stimuli".

Unde greşesc părinţii

Studiul reliefează şi care sunt factorii de risc în mediul familial şi unde greşesc părinţii, în opinia profesorilor. Astfel, pe primul loc se află supraocuparea părinţilor, lipsa timpului acordat copilului, iar pe locul al doilea criza financiară care aduce multe lipsuri în familii. Aceasta din urmă este resimţită mai ales în mediul rural, unde mare parte dintre tineri, "chiar şi rândul celor cu rezultate şcolare bune şi care şi-ar dori să-şi continue studiile, sunt nevoiţi să renunţe la şcoală după încheierea ciclului gimnazial". Plecarea părinţilor la muncă în străinătate, centrarea părinţilor pe cariera profesională, toleranţa şi permisivitatea excesivă, părinţii autoritari şi excesivi în control, modelele negative preluate din familie, atitudinea părinţilor faţă de şcoală şi profesori sunt principalele aspecte care îşi pun amprenta asupra rezultatelor la învăţătură ale elevilor. Autorii spun că acest sutdiu ar trebui avut în vedere de decidenţii din sistem, astfel încât şcoala să se adpateze la schimbările pe care le cer copii. (Mihaela VLĂDESCU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.