Educație

Creştinismul, arhitectura Europei şi învățăturile Prea Fericitului Daniel către „fiii“ săi

Ziarul de Vrancea
21 apr 2015 1729 vizualizări
Programe şcolare de Religie depăşite, manuale lipsă, Preoteasa din Minister tămâie u Patriarhul Daniel crede că „Fără Religie nu pot fi înțelese istoria şi cultura Europei şi de aceea aproape în toate țările europene religia se predă în cadrul sistemului public de învățământ.

Schimbarea precipitată a modului de abordare a predării religiei a stârnit orgoliile Bisericii atât de tare, încât înalții prelați s-au şi repezit să le transfere de pe Trinitas pe ecranele altor televiziuni, Consiliul Național al Audiovizualului aprobând, la cerere, difuzarea a trei spoturi de promovare a orei de religie în şcoli. Cu câteva zile mai înainte, Consiliul Consultativ al Cultelor din România luase act de Decizia Curții Constituționale din 12 noiembrie 2014 cu privire la statutul Religiei în învățământul preuniversitar şi semnase un apel în favoarea studierii acesteia în şcoli, citit de Prea Fericitul Patriarh Daniel la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală în ziua de 1 martie 2015. Apelul lansa ideea că fără cunoştințe de religie nu pot fi înțelese istoria şi cultura Europei şi de aceea aproape în toate țările europene religia se predă în cadrul sistemului public de învățământ. Despre care religie şi ce anume din ea, când şi cum, nu ni se spune nimic. Aşa cum într-o tăcere de început de lume se ascunde şi faptul că după 1990 s-au construit 2000 de biserici de către comunitățile locale şi doar 386 de şcoli cu fonduri europene. Şi înaintarea Bisericii continuă…

„Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic“

    Fie că a fost conştientizat sub măslinii lui Platon de greci, fie în pridvorul unei biserici de români, demersul educațional pare să-şi fi găsit curgerea în cuvintele lui Andrei Marga din Filosofia unificării europene: „În cunoaştere, în general, importantă este, înainte de toate, întrebarea“. Cum şcoala este un templu în care dascălii răspund potopului de întrebări prin care copiii vor să afle ce este universul, cum a apărut viața pe pământ, cu ce poate să umple omul spațiul mioritic dintre existența şi nonexistența fizică, să punem întrebări: este compatibilă Religia, aşa cum este concepută în programele şcolare şi împlinită în manuale şi caietele elevilor, cu idealul educațional stabilit prin lege în baza Recomandărilor europene 2006/962/EC? Îl mai interesează pe elevul de azi minunea înmulțirii peştilor în vremuri foarte îndepărtate, când o imprimantă 3D de pe Stația Spațială Internațională a realizat o piesă de schimb prin comenzi date de pe Pământ, iar o tânără cu cetățenie română şi canadiană s-a înscris în lotul celor 100 de persoane care vor să întemeieze o colonie pe Marte? Nu cumva profesorii de religie ar trebui să cultive divinitatea devenirii copilului în intimitatea atât de plină de Duh a Bisericii şi nu între cei patru pereți ai unei săli de clasă cu un computer, stema țării, câteva planşe didactice şi un afişier?
Din martie 2013 avem programe şcolare noi pentru clasa pregătitoare şi clasele I-II, Liliana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Educației tot tămâindu-ne cu „programele şi manualele noi pentru anul şcolar viitor“, alcătuite probabil în baza Protocolului încheiat între Minister şi Patriarhie în 2014, reinventându-l astfel pe Caragiale din Scrisoarea pierdută.
Citindu-le, şi pe cele noi şi pe toate cele vechi, am constatat că, pe fond, nu se schimbă nimic: predarea Religiei pe parcursul a 13 ani de şcoală, la fel ca Româna şi Matematica, nu-şi propune altceva decât transmiterea „învățăturilor“ din Vechiul şi Noul Testament, adică o catehizare a învățământului public de stat, în totală contradicție cu instruirea elevilor la celelalte discipline, precum fizica, chimia, biologia, filosofia (fără astronomie, care se studia mai mult în Antichitate!).
Iată obiectivele generale (nu competențe, cum greşit sunt denumite în noile programe) ale predării Religiei în primele clase: aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, colaborarea cu copiii şi adulții în acord cu valorile religioase, explorarea cotidianului din perspectiva credinței creştin-ortodoxe. Cum religios înseamnă bisericesc, nu mai încape nicio îndoială că Ministerul Educației şi Patriarhia au transformat învățământul general obligatoriu într-o şcoală de catiheți ca aceea urmată de Creangă la Iaşi. Ceea ce s-a uitat în toată această „afacere“ e faptul că nu poți deschide cu forța petalele unei flori; când este pregătită, floarea se deschide singură.

Creştinismul – componentă de bază a civilizației europene

Revenind la Cuvântul de învățătură rostit la 1 martie curent în Catedrala Patriarhală, una din ideile vehiculate ca postulat de Prea Fericitul Patriarh Daniel se referă la „cunoaştințele de religie, fără de care nu pot fi înțelese istoria şi cultura Europei“. Faptul că civilizația europeană este fundamentată pe cultura Greciei antice, organizarea politică a Romei şi valorile creştinismului nu mai trebuie de mult subliniat, cu toate nelegiuirile săvârşite de inchiziție câteva secole la rând, pentru care Papa Ioan Paul al II-lea şi-a cerut iertare în 2000. De subliniat rămâne doar importanța  preacucernicilor consilieri ai neobositului Patriarh, care n-au mai avut curiozitatea să afle şi ce se mai scrie prin manualele de istorie.
În clasa a IX-a, de pildă, Manualul de istorie editat de RAO Educațional în 1999 prezintă originile şi valoarea universală a creştinismului, contribuția Occidentului şi a Bizanțului la îmbogățirea artei, ştiinței, tehnicii şi culturii politice înflorite pe bătrânul continent, ereziile creştinismului timpuriu şi cauzele schismei din 1054, raporturile dintre stat şi Biserică etc. Capitolul este scris de prof. univ. dr. Alexandru Barnea de la Facultatea de Istorie a Universității din Bucureşti, care situează bazele greco-romane ale creştinismului între domnia lui Alexandru Macedon (356-323 înaintea erei creştine) şi a împăratului roman Constantin cel Mare (306-337 era creştină), când a apărut ideea mântuirii.
Folosim sintagma era creştină pentru că Iisus s-a născut cu 4 sau 6 ani mai devreme de data fixată de Dionisie Exiguul (Dionisie cel Mic), un călugăr de pe la Constanța, născut în jurul anului 470 şi trecut la cele veşnice în anul 540, la Roma. (cf. Valeriu Anania – Dionisie cel Mic, în Magazin istoric nr. 2/1981), despre care programele şcolare de religie nu spun nimic, deşi un om de pe plaiurile dobrogene a impus lumii sistemul cosmologic de azi. Anul acesta se împlinesc 1475 de ani de la plecarea lui în eternitate.
Înțeles la început ca inițiere în tradițiile iudaismului din Vechiul Testament cu care se înrudea prin ideea unui singur Dumnezeu pentru toți, creştinismul s-a impus în vastitatea antichității latine datorită apropierii de legislația romană, care prevedea printre altele, obligația de a respecta drepturile fiecărui neam (ius gentium) de a se organiza şi ruga potrivit tradițiilor locale, spune profesorul Alexandru Barnea. În programa de religie pentru clasa a IX-a nu se spune nimic despre aceste realități istorice pentru că nu sunt pomenite în Biblie, tot aşa cum la nicio disciplină şcolară nu se vorbeşte mai pe larg de credința geto-dacilor în nemurire.

Ancestrala origine şi unitate a neamului românesc

Ne aflăm, de peste o jumătate de secol, sub povara timpului care fuge. Şcoala se pare că nu mai ține pasul cu avalanşa descoperirilor ştiințifice, iar Biserica o ține pe-a ei. A sosit însă momentul, cel puțin la noi, să reflectăm asupra temeliilor a ceea ce numim civilizație, să le reevaluăm şi să vedem unde au dus ele, să putem spune lumii cine suntem, când cursul dezvoltării umane îşi schimbă direcția.
Arheologul Dumitru Berciu (1907-1998), cel care a descoperit Gânditorul de la Hamangia şi consoarta sa, datând din perioada anilor 5000 î.e.cr., a descris în Zorile istoriei în Carpați şi la Dunăre (1966) as-pectele materiale şi spirituale din neolitic (5500-1800 î.e.cr.).„Carpații sunt într-o regiune a lumii în care se situa odinioară centrul celei mai vechi culturi cunoscute în ziua de azi“, afirmă dr. Daniel Ruzo, arhitect, filosof şi istoric peruan (1900-1991). Maria Gimbutas, cercetătoare de origine lituaniană, stabilită după război în SUA, profesor la Universitatea Californiei din Los Angeles, confirmă şi ea în Civilizație şi cultură, Ed. Meridiane, 1989: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500 şi 3500 î.Hr. Această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii. Oamenii de aici au folosit o scriere sacră, începând cel puțin cu sfârşitul mileniului III î. Hr.“
Ceea ce a bulversat însă mass-media românească în 2012 a fost studiul de paleogenetică realizat în Germania de prof. univ. Alexander Rodewald, directorul Institutului de Biologie Umană şi Antropologie al Universității din Hamburg şi dr. Georgeta Cardoş, cercetător ştiințific, biolog, specialist în genetică. Potrivit acestui studiu, populația actuală a României e clar înrudită cu populațiile care au locuit pe teritoriul ei în epoca bronzului (între 3000 şi 500 î.e.cr.), ceea ce pune în evidență continuitatea acestui popor în hotarele sale de veacuri cu mult înainte de ceea ce se spune în manualele de istorie, aspect asupra căruia „ştiința religiei“ tace. Aşa cum tace şi în legătură cu necesitatea „revitalizării ortodoxiei“ cerută apostoliceşte de episcopul Ioachim Giosanu în Creştinismul abia începe, Ed. Filocalia, 2013.

Religia ca ştiință, în viziunea Prea Fericitului Patriarh

În Cuvântul de învățătură rostit la Liturghia amintită, Prea Fericitul Daniel a afirmat că „ora de Religie nu poate fi înlocuită cu nimic, fiind ştiința cea mai profundă a legăturii cu Dumnezeu“. Dumnezeule mare, Prea Fericitul nostru Patriarh are impresia (sau chiar crede) că păstoreşte un popor de retardați mintal dacă ne spune că religia este ştiință! Orice dicționar ar deschide Prea Fericirea Sa, ar afla că „ştiința este un ansmablu de cunoştințe sigure despre natură, societate, gândire, univers, dobândite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor şi explicarea lor rațională“, în timp ce „religia este un sistem coerent de credințe şi practici ritualice de cult care fixează conduita individului în societate, raporturile acestuia cu divinitatea, obiceiurile la naştere, căsătorie, moarte şi îi satisface nevoia de a-şi cunoaşte rosturile pe pământ“. (Elena Cozma – Istoria religiilor, manual opțional pentru liceu, Polirom, 2000)
Ştiință este teologia, care se ocupă cu „expunerea şi fundamentarea teoretică a izvoarelor şi a dogmelor unei religii“, definiție de la care încep toate obiecțiile celor care se ocupă de proiectarea didactică a învățământului potrivit idealului educațional laic înscris în lege, dogma fiind „o învățătură fundamentală a unei religii, considerată ca definitivă, incontestabilă şi obligatorie pentru adepții ei, aplicată rigid în orice împrejurare“ (exemplul interzicerii înmormântării unei penticostale într-un cimitir ortodox, familia fiind obligată s-o înmormânteze într-o altă localitate, deşi trăise toată viața în relații bune cu toți consătenii ei).

Alchimia unor spoturi publicitare în (de)favoarea Religiei

Pentru a avea elevi la ora de religie (de parcă le-ar spune cineva să nu vină!), Biserica Ortodoxă Română a trecut la atac pe online, cu filmulețe şi spoturi publicitare, toate încheiate cu „Înscrie-ți acum copilul la ora de religie!“ instigând astfel părinții la încălcarea art. 5, al. (2) din Legea nr. 1/2011, infracțiune pedepsită  de Codul penal cu închisoare (art. 368). În acelaşii sens, pe grupul de Facebook al Asociației „Părinți pentru Ora de Religie“, cu sediul lângă un centru social al Arhiepiscopiei Bucureştilor, apare un clip în care se cere ca pe lângă educația morală, estetică şi tehnologică (n-am înțeles de ce au omis educația intelectuală!), elevii să primească şi o educație religioasă (adică bisericească). Idealul educativ național stabilit prin lege nu prevede şi educația bisericească, învățământul public general fiind laic. Legea amintită lasă însă porțile deschise pentru înființarea de şcoli confesionale private şi până la clasa a VIII-a, unde, pe lângă educația religioasă în cultul dorit, li se asigură toate celelalte laturi ale educației, aşa cum se face, legal, în liceele vocaționale cu profil teologic. Dacă părinții aceştia ar fi stat de vorbă sincer cu copii de la mai multe şcoli, ar fi aflat că înscrierea în masă la ora de religie a înlocuit adeziunea exprimată unanim față de politica de partid şi de stat a împuşcaților. La noi merge însă şi aşa…
Vin apoi clipurile cu personalități de prim rang. Cunoscuta actriță Manuela Hărăbor (foto dreapta) s-a cam încruntat la Fizică şi Chimie, care nu i-au plăcut în liceu, aproape să spună că n-ar fi nicio pagubă dacă nu s-ar mai studia. De unde să ştie, dacă n-a învățat, că superba ei făptură e alcătuită trei sferturi dintr-un compus hidrogenat al oxigenului (H2O) numit apă, iar restul pe bază de carbon, în compuşi organici, unele combinații având capacitatea de a înmagazina o mare cantitate de energie necesară organismului în procesele metabolice. Aceste „depozite de energie“ sunt constituite din hidrați de carbon numiți glucide, lipidele conținând carbon, hidrogen, oxigen, azot şi fosfor, iar protidele – în plus şi puțin fosfor, combinate în peste 20 de aminoacizi care formează fundamentul structural şi funcțional al materiei vii (Dumitru Constantin Dulcan – Inteligența materiei, Ed. Eikon, 2013). Când are migrenă şi nu poate merge la repetiții, distinsa doamnă nu se duce la preot să-i ungă fruntea cu mir, cum am auzit că scria într-un manual de religie, ci la un medic, pentru o rețetă cu medicamente bazate pe elementele chimice deficitare din organism sau alte combinații tămăduitoare. După cum se vede – e mai uşor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată – cum spunea Albert Einstein. Toți trăim sub acelaşi cer, dar nu toți avem acelaşi orizont…


                            Prof. Valeriu Anghel
                            val.ang38@yahoo.ro

Profesor de limba şi literatura română cu o experienţă considerabilă, scriitor şi publicist, fondator de reviste şcolare şi de cultură, Valeriu Anghel ne propune, într-un miniserial de cinci articole, un alt mod de a privi divinitatea şi predarea ei în şcoală. Va urma în numărul de mâine.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 8

Adaugă comentariu
cetătean , acum 1272 zile, 11 ore, 21 minute, 42 secunde
Se pare că, îi place , lui nenea Angheluta (Aghiuta) de ”Cunoscuta actrita Manuela Hărăbor ”,dar se vede din poza că Sfânta CRUCE îl arde pe suflet ! ( de aceea a tăiat-o cu citeste integral
cetătean , acum 1272 zile, 11 ore, 24 minute, 43 secunde
Observăm că dumneavoastră cei de la ziar nu vreti să publicati toate mesajele ,decat cele care vă convin .Vă recomand să inchideti aceasta optiune ,altfel pareti si mai citeste integral
cetătean , acum 1272 zile, 11 ore, 30 minute, 58 secunde
Se pare că, îi place , lui nenea Angheluta (Aghiuta) de ”Cunoscuta actrita Manuela Hărăbor ”,dar se vede din poza că Sfânta CRUCE îl arde pe suflet ! ( de aceea a tăiat-o cu citeste integral
silviu, acum 1272 zile, 21 ore, 25 minute, 40 secunde
Cei de la Ziarul de Vrancea si cei care scrieti articolele, cati banuti primiti ca sa blamati Crestinismul? Am inteles ca s-a inceput o campanie in masa impotriva religiei Ortodoxe, a Bisericii citeste integral
Elev CNU, acum 1272 zile, 22 ore, 34 minute, 9 secunde
Superb articol, domnule profesor. Talibanismul ortodox isi va da ultima suflare in urmatorii 20 de ani. Tinerii nu mai sunt interesati de superstitii si medievalisme. In liceul meu (CNU) daca sunt citeste integral
danb, acum 1272 zile, 19 ore, 28 minute, 36 secunde
Se pare ca ai un profesor de religie prost, in crestinism nu e vorba sa crezi in diverse chestii gen rai, iad, minuni, etc., ci intr-un set de valori, care te pot ajuta sa convietuiesti cu semenii citeste integral
@ danb, acum 1270 zile, 10 ore, 18 minute, 49 secunde
Cel mai mare degustator de pornaciuni pe care il stiu in Focsani este un popa. Ceilalti pe care i-am cunoscut ocazional sunt crestini "cu teama de Dumnezeu". Tin sarbatorile, iau lumina de citeste integral
@Elev CNU, acum 1270 zile, 10 ore, 26 minute, 57 secunde
Poti dobandi aceleasi valori si in afara vreunei dogme religioase. Poti fi chiar mai bun. Nu inveti sa-i judeci pe ceilalti in baza unor judecati irationale. Religiile sunt universal irationale si citeste integral
cititor, acum 1273 zile, 2 ore, 6 minute, 16 secunde
P.S. Tovarase profesor Valeriu Anghel, am uitat sa va fac invitatia sa mai cititi....ati ramas cu bibliografia la 1978. Poate va dati seama ce lagatura frumoasa este intre Dumnezeu, om si societate... citeste integral
cititor, acum 1273 zile, 2 ore, 12 minute, 50 secunde
A auzit cineva de acest Valeriu Anghel? Titlurile si lauda de sine te fac sa fii om? Oare cum este el ca si porfesor, cand indeamna la ura semenii? Pentru mine, este o nulitate si va ramane o nulitate citeste integral
danb, acum 1273 zile, 2 ore, 53 minute, 25 secunde
Pai ateii si anticrestinii primesc spatiu publicitar si emisiuni intregi la discretie, cate ore le place lor sa injure religia crestina, exact atat primesc. Sunt pline toate televiziunile de asa-zisi citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.