Proiectul unui profesor care vrea să scape Vrancea de sărăcie şi alunecări de teren
Profesorul de biologie Ionică Sava din Cîndeşti, care a înfiinţat la el acasă „Parcul european al alunilor înfrăţiţi”, unde are peste 40 de specii din acest arbust, crede că România rurală poate scăpa de sărăcie dacă pe toate terenurile virane, nerentabile pentru agricultură, sau predispuse la alunecări de teren ar fi plantaţi aluni şi nuci.
Propunerea sa nu este de neglijat, în condiţiile în care mai multe aşezări din Vrancea sunt afectate în aceste zile de alunecări, iar mulţi oameni riscă să rămână fără case. Profesorul spune că rădăcinile unui nuc plantat pe un versant predispus la alunecări se înfing adânc în sol, având aceeaşi eficienţă ca cea a unui dig făcut din 7 metri cubi de beton. De peste 40 de ani, profesorul Ionică Sava nu încetează să vorbească tuturor celor care îşi fac timp să-l asculte despre beneficiile culturilor de aluni şi nuci.
Profesorul Ionică Sava le cere autorităţilor să facă o hartă a tuturor eroziunilor şi să ia în calcul că alunii şi nucii pot stopa fenomentul
A făcut cu mâna lui o hartă a suprafeţelor predispuse la eroziuni care ar putea fi salvate astfel, a scris o carte despre cultura alunilor şi a propus un proiect Ministerului Agriculturii şi Consiliului Judeţean Vrancea. Spune că nu a primit niciun răspuns de la autorităţi, dar oameni simpli nu încetează să-l caute pentru a le preda lecţia culturilor de nuci şi aluni, pomi despre care spune că sunt „adevăraţi îngeri păzitori” pentru om.
Ziarul de Vrancea vă prezintă un interviu cu „profesorul de aluni”.
Reporter ZdV: Domnule profesor, cum v-aţi dat seama că nucii şi alunii pot fi baraje vii, care pot stăvili alunecările de teren?
Profesorul Ionică Sava: La viaţa mea, m-am jucat un pic de-a cercetătorul. În anul 1970, împreună cu inginerul Aurel Albei, am iniţiat cu şcolarii de aici o acţiune de salvare a nucilor tăiaţi fără milă, pentru a fi băgaţi pe foc. În perioada respectivă s-au plantat aici multe vii, iar nucii, care aveau puterea de a stăvili alunecările, au fost sacrificaţi. Nucul este o plantă care îşi înfige rădăcinile nu doar în sol, ci şi în roca mamă. Am constatat că un nuc, la 10 ani de la plantare, îşi conduce rădăcinile până la adâncimea de 6 metri. Nucii de pe versanţi, de 40-100 de ani, au o armătură radiculară care cuprinde puternic solul, având aceeaşi eficienţă ca cea a unui un dig din 7 metri cubi de beton. Pe baza acestor date, s-au realizat în satele Cîndeşti şi Dumbrăveni perdele de nuci, plantaţii care apără şi acum dealul Zapciu şi porţiunea de teren din vecinătatea podului peste Râmna. Cei o sută de nuci sunt şi acum în zonele menţionate şi malurile nu s-au dus la vale, protejându-se astfel şi şoseaua naţională Dumbrăveni – Vintileasca. Împreună cu elevii, în cei 40 de ani cât am fost profesor, am produs 5.000 de puieţi de nuc şi i-am plantat pe văi şi pe dealuri, an de an. Din ei mai sunt acum în plină putere 800 de nuci. Restul au fost tăiaţi. Aceşti nuci – stavilă produc anual 32.000 kg de nuci în coajă, adică 12.800 kg de miez de nucă. Acest fapt este important pentru alimentaţia locuitorilor, mai ales a copiilor.
Din cercetările dvs, nucul face casă bună şi cu alunul, un arbust de care v-aţi ocupat îndeaproape.
Profesorul Ionică Sava:În 1976 am realizat, la Cândeşti, Parcul European al Alunilor Înfrăţiţi. Pe parcursul anilor, studiind cu atenţie alunii, cu care eram şi eu înfrăţit, (eu îi consider pe aceşti aluni nişte îngeri), am început să produc pomi rezistenţi la ger şi foarte productivi. Am în prezent 41 de soiuri de aluni pe lângă casa mea, de la 1 până la 40 de ani. Dintre aceştia, printr-o selecţie artificială, dar şi prin hibridare sexuală, am obţinut soiuri productive şi rezistente la boli şi la atacuri de insecte, fără tratamente cu otrăvuri. În parc se află câţiva pomi care cresc într-un an cât ceilalţi în 4. Au o rădăcină care pătrunde până la 1,6 m în sol. Colaborând cu dr. ing. Cristinel Constandache de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (I.C.A.S) Vrancea, am observant că soiul acesta poate stăvili cu succes alunecările de teren. Am procedat la plantarea pomilor din acest soi în preajma unor pâraie săpate de viituri. Am constatat că, pe porţiunile plantate cu aceşti aluni, terenul nu a mai alunecat. Am înaintat un asemenea studiu Consiliului Judeţean încă din anul 2003. Am constatat că doar puţini oameni au luat în serios propunerile noastre. Ei au aşteptat până când au venit iarăşi apele şi le-au dărâmat casele. E timpul ca administratorii acestui judeţ să-i oblige pe funcţionarii din primării, prefectură şi pe profesorii de biologie şi specialişti să acţioneze şi să aplice hotărât acest proiect propus de noi.
„Pune aluni pe-un hectar şi devii milionar!”
Reporter ZdV: Dar de ce nuci, aluni şi nu alţi copaci?
Profesorul Ionică Sava:Pe lângă rolul lor de stavile naturale, s-a constat că miezul de nucă ca şi miezul de alune curăţă vasele capilare din creier, ficat, inimă, cu alte cuvinte are această funcţie extraordinară. De aceea, din constatările mele, copiii care au mâncat miez de nucă sunt mai ageri la minte. De exemplu, de la alun se poate folosi tot. Din coji, italienii fac parchet. Din alune se fac creme, ulei, dulciuri, etc. Din lemn de alun se face chiar şi praful de puşcă pentru cartuşe. Se pot face multe, cu condiţia ca autorităţile să se implice.
Reporter ZdV:Ce profit putem scoate de pe un nuc?
Profesorul Ionică Sava:Un nuc de zece ani îţi dă zece kg de miez, cel puţin. Zece kg de miez, înmulţiţi şi dv cu cel puţin 36 de lei şi face 3,6 milioane de lei. Dacă într-un hectar intră 300 de nuci se ajunge la sute de milioane.
Reporter ZdV:Este mai scump un kilogram de de nuci decât unul de carne.
Profesorul Ionică Sava:Dacă am avea mai multe nuci, am avea oameni mai sănătoşi, copii mai sănătoşi, le-am da să mănânce nucă, alună, nu tot felul de prăjituri, chipsuri.
Reporter ZdV:Consideraţi că ar fi interesant de înlocuit laptele şi cornul din şcoli cu... miezul de nucă?
Profesorul Ionică Sava:Sigur că da, laptele se strică, nu se mănâncă. Se aruncă mult lapte în şcoli. Dacă le-am da câte o mână de alune sau de nuci ar fi şi mai inteligenţi, mai bine hrăniţi şi mai sănătoşi. Eu am experimentat pe mine beneficiile consumului de miez de nucă şi de alune. După ce am fost cercetat de Securitate în tinereţe, pentru că mă considerau reacţionar, un fel de criminal, am rămas cu sechele. Şi de frica aia, m-am trezit că am rinichii plini de pietre ca fasolea. Şi am găsit într-o bibliotecă o cărticică despre beneficiile consumului de aluni, în care scria că acest miez dizolvă calculul renal. Pe urmă am fost la Universitatea de la Bacău, al cărui rector era un cândeştean de-al nostru, un profesor numit Gheorghiţă Gogu, care m-a băgat în biblioteca şi acolo am găsit şi un catalog al plantelor medicinale, între care era menţionat şi alunul, despre care se spunea că dizolvă calculii renali, ajută împotriva scoliozei, vitaminizează femeile gravide, copiii bolnavi, etc. Iar la mine alunele şi-au făcut treaba. În trei ani am scăpat de calculi renali fără operaţie, nu mai am nimic, dar de atunci am înlocuit carnea de porc cu alunele. Omul nu are calciu, cu alte cuvinte îi trebuie un aliment care să asigure şi acest aliment este miezul de alune care conţine toate substanţele necesare corpului. Acest miez conţine toţi aminoacizii cu care se clădeşte corpul. Iar acest fenomen este un miracol, o minune. De aceea eu tot spun că alunul este un înger trimis de Dumnezeu care te se salvează. Graţie alunelor, mie nu mi s-a albit nici părul, merg 10 km pe jos şi am 81 de ani. Şi nu am decât un plămân!
Reporter ZdV:Asta o datoraţi şi unei moşteniri genetice.
Profesorul Ionică Sava: Nu, asta e pentru că m-am hrănit aşa. Toţi fraţii mei au albit iar eu nu. Mie de la alun mi se trage. Eu am mâncat alune într-un an de aproximativ de 40 de milioane de lei. Ce mă făceam dacă le cumpăram? Un kg de alune e cât un gram de aur. Dacă se plantează nişte aluni în judeţul Vrancea, în România, vă daţi seama cât bănet se poate produce? Acelaşi lucru îl putem face şi cu nucul, cu o singură reticienţă: nucul e puţin mai bogat în grăsimi, pe când aluna deloc.
“Iniţiativa Corylus”
Reporter ZdV:Le-aţi propus şi autorităţilor din Ministerul Agriculturii să multiplice acest model de la Dumbrăveni.
Profesorul Ionică Sava:Şi nu numai de la Dumbrăveni pentru că există şi alţi oameni care au făcut ceva. Profesorul Ioan Boţu de la Staţiunea de cercetări Rm. Vâlcea, unde se produc şi nuci. S-au ocupat de problema alunului şi a trufelor cercetătorii de la Alba Iulia. Ar fi putut să fie şi în Vrancea, dar la noi s-a distrus. Eu am propus autorităţilor “Iniţiativa Corylus” (numele ştiinţific al alunului) şi am fost chiar la Bucureşti pe banii mei. Am avut o invitaţie şi la Academia Agricolă de la Roma pentru a vorbi despre exeperimentele mele, dar nu am avut bani de drum.
Reporter ZdV:Şi “Iniţiativa Corylus”ce propunea autorităţilor?
Profesorul Ionică Sava:Să facă o hartă a tuturor eroziunilor şi să ia în calcul că alunii şi nucii pot stopa fenomentul. Alunii, de exemplu, sunt mai accesibili, rodesc mai repede decât nucii.
Reporter ZdV:Şi care a fost răspunsul autorităţilor?
Profesorul Ionică Sava:Au zis că nu se poate, că nu sunt bani şi numai dl Diaconu Mircea, fost vicepreşedinte al CJ, inginer silvic de profesie, a mai dat la unul la altul, dar s-a pierdut proiectul, lucru care poate fi relansat. Când m-am dus la Ministerul Pădurilor era la şefie cel despre care s-a descoperit că achiziţionase cravate de 2 milioane bucata. Dar nu-i nimic, că eu am continuat să fac treaba aceasta şi cred că m-au vizitat aproape o mie de oameni care să-mi ceară ajutor. Am dat la şcoli, la licee, că eu am produs mulţi aluni aici, în curtea asta mică. Dacă aveam o maşină de calusare, pentru altoi, produceam şi mai mulţi aluni. Cei de la Rm. Vâlcea au, dar noi nu am avut atâţia bani, vreo 40 de milioane de lei vechi. Pentru a se multiplica modelul, profesori de bilogie, primarii, ingineri de prin localităţi, toţi aceşti oameni trebuie adunaţi, mobilizaţi să întocmească o hartă a posibilităţilor de stopare a acestor alunecări de teren care dărâmă casele peste oameni. Mai scump este să-i muţi şi să aloci nişte fonduri guvernamentale decât să previi.
Reporter ZdV:De ce credeţi că nu se vrea, domnule profesor?
Profesorul Ionică Sava:Din comoditate, din prostie, din dezinteres. Dacă omul e mai sus pe o creastă, de ce să se mai uite la cei de jos? Ăla care-i pe versant fură cât poate de mult, taie tot şi când vine apa ia tot. Dar nu trebuie să aşteptăm doar de la Guvern. Fiecare comună trebuie să întocmească propria hartă. În fiecare comună este şi profesor de geografie, şi profesor de chimie, de biologie, aceşti oameni trebuie să pună mâna pe treabă. Noi la Dumbrăveni, când eram în activitate, am făcut asta fără ajutor de la nimeni.
Reporter ZdV:Dacă s-ar planta nuci în judeţul Vrancea ce s-ar întâmpla?
Profesorul Ionică SavaAlunecările de teren ar putea fi stăvilite în 80% din cazuri, cu conditia să se facă o hartă la fiecare comună în care să fie marcate terenurile care alunecă. E cazul ca statul să ofere fonduri şi aparatură pentru a produce rapid aluni şi nuci. Prin culturi celulare şi prin celalalte metode, pentru ca toate ocoalele silvice să producă puieţi. Eu am scris cu mâna mea o cărticică despre cultura acestor copaci. Aş vrea să scot câte o mie de bucăţi şi să fie împărţite la oameni. S-ar câştiga bani şi s-ar găsi pe piaţă miez la un preţ convenabil, care să înlocuiască carnea. Să mănânce copii, în loc de corn şi lapte. Pentru că hrana nesănătoasă ne scurtează viaţa cu 25% din ani. Se trezesc oamenii la 50 de ani că au murit şi nu ştiu de ce.
Reporter ZdV:Cât trăiesc nucii, alunii?
Profesorul Ionică Sava:Alunii au 80 de ani de viaţă, iar nucul trăieşte 200 de ani. Deci lăsăm ceva şi generaţiilor viitoare.
Reporter ZdV:Cum aţi adus la Dumbrăveni cele 41 de specii de aluni din toată lumea?
Profesorul Ionică Sava:Am făcut o scrisoare pe care am trimis-o la toate ambasadele din ţară. Au venit de la ambasada Ungariei, a venit adjunctul Ministerului Agriculturii şi mi-a adus pui şi eu i-am înmulţit, altoindu-i pe soi românesc. Toate soiurile pe care le am în grădină sunt de recomandat: Cosford este din Anglia, Uriaşul din Halle, Imperial de Trapezunt, foarte bune de ronţăit, minunile Bowller, foarte rezistente la dăunători. Aşa am ajuns să fiu căutat de multă lume. Până şi dl Arşinel şi-a făcut plantaţie cu aluni de la mine. Au venit oameni care au copii bolnavi, au cumpărat de la mine şi nu de pe piaţă.
Reporter ZdV:Pentru câţi asmenea copaci e loc în România?
Profesorul Ionică Sava:Este loc pentru cel puţin câţi erau în anul 1938; România era pe locul 2 în lume la cultura nucului. La ora actuală, România pe coada cozilor. Din zeci de mii de tone, s-a ajuns la 2.000 de tone pe an. Ar trebui făcute proiectele de cultivare a alunului în fiecare comună. În Vrancea se pot cultiva cel puţin 90 de milioane de pomi de aluni şi nuci. Este o minune care s-ar putea realiza fără prea multe fonduri într-un timp relativ scurt. Doar să existe voinţă!
A consemnat Silvia Vrînceanu
Propunerea profesorului Ionică Sava
- Înfiinţarea unei mici pepiniere pentru producerea de marcote cu supravegherea şi sprijinul specialiştilor şi la fiecare ocol silvic din ţară sau la liceele de profil, care vor permite obţinerea unor puieţi sănătoşi la preţul lor de cost (10 lei copăcelul).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Cum și de ce a fost recent simulat un proces civil de către elevi ai Colegiul Național „Al.I.Cuza” la Palatul de Justiție din Focșani
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 7
Adaugă comentariu
cricov, acum 3303 zile, 23 ore, 22 minute, 38 secunde
gabiT , acum 3304 zile, 19 ore, 11 minute, 20 secunde
icas, acum 3304 zile, 19 ore, 57 minute, 41 secunde
icas, acum 3304 zile, 20 ore, 3 minute, 43 secunde
valentin, acum 3305 zile, 1 ora, 22 minute, 56 secunde
calimanesti, acum 3305 zile, 3 ore, 59 minute, 14 secunde
cetateanu'', acum 3305 zile, 4 ore, 32 minute, 8 secunde 
