Educație

DUMINICA FLORIILOR:Cristos s-a umilit pe sine, făcându-se ascultător până la moarte, până la moartea pe cruce.

Ziarul de Vrancea
9 mar 2015 906 vizualizări
Duminică, 29 martie 2015, Biserica Romano-Catolică celebrează Duminica Floriilor, sărbătoare care aminteşte intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim şi inaugurează Săptămâna Sfântă. În această zi se celebrează şi Ziua Tineretului la nivel parohial.

Denumirea liturgică completă a acestei sărbători este Duminica Floriilor şi a Pătimirii Domnului. Primirea solemnă, triumfală a lui Isus în Ierusalim în ziua de Florii a fost motiv de bucurie zgomotoasă pentru mulţimile care l-au întâmpinat cu ramuri de palmier, cu strigăte şi osanale: Osana, binecuvântat cel care vine în numele Domnului! Intrarea Domnului în Ierusalim este cinstită prin procesiunea solemnă cu ramuri la începutul Sfintei Liturghii. Credincioşii participă la procesiune cântând şi purtând ramuri în mâini. Ramurile binecuvântate vor fi apoi păstrate acasă cu pietate, amintind de victoria lui Cristos care a fost celebrată prin procesiunea acestei zile.


Dacă pentru oameni a fost o zi deosebită, o zi de sărbătoare, pentru Isus a fost o zi apăsătoare şi tristă. El intra în Ierusalim nu pentru a se aşeza pe tronul de aur al lui David, pentru a-şi pune pe frunte coroana regală, cum îşi imaginau mulţimile care îl primeau în triumf, ci pentru a primi o coroană de spini, pentru a fi torturat şi răstignit, pe cruce. Nu era un triumf, ci era începutul pătimirii sale. Este ziua în care Isus plânge. Sfântul evanghelist Luca descrie foarte bine starea sufletească a lui Isus înainte de a intra în Ierusalim. A privit templul măreţ, a privit cetatea cu zidurile şi turnurile ei strălucitoare, scăldate în soare şi, cunoscând ce soartă tragică o va avea această cetate, a izbucnit în plâns: „O, dacă ai fi cunoscut tu, măcar în aceste zile cele ce puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile când duşmanii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile; te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa piatră peste piatră pentru că n-au cunoscut vremea când ai fost cercetată” (Lc 19, 41-44).


Isus îşi continuă drumul, ajunge la poalele muntelui şi intră în cetate. Mulţimea îl întâmpină cu entuziasm. El acceptă sărbătoarea zgomotoasă pe care i-o face mulţimea; strigătele de bucurie, aclamaţiile, procesiunea, florile, ramurile agitate, hainele pe care I le aruncă în faţă ca să păşească pe ele. Şi nu o face din vanitate omenească. El, Dumnezeu fiind, a voit să arate tuturor că omul trebuie să-i aducă lui Dumnezeu preamărire publică, un cult exterior, vizibil. El a voit să arate că un creştin trebuie să-şi manifeste credinţa, să se roage, să facă semnul crucii fără frică, fără ruşine, oriunde s-ar afla.


Ascultând Pătimirea Mântuitorului observăm un lucru foarte interesant: relatarea începe cu strigătele mulţimii: Osana, fiul lui David şi se termină cu strigătele aceleiaşi mulţimi: Răstigneşte-l, răstigneşte-l! Ce s-a întâmplat? Mulţimile l-au primit cu entuziasm şi bucurie pe Isus gândind că el vine ca un rege pământesc, politic, care să-i elibereze de robia romanilor şi să le aducă bunăstare materială. Dar când şi-au dat seama că Isus venea să-i elibereze de robia păcatului şi a Satanei, i-au cerut condamnarea la moarte. La insistențele mulțimii, Pilat cedează și aprobă moartea Mântuitorului, chiar dacă nu a găsit nici o vină.

Oare cine e vinovat de moartea lui Isus? Evreii, autorităţile religioase, sau romanii, autorităţile politice? Şi unii şi alţii. Dar nu ei sunt cei mai vinovaţi. Am observat că pe parcursul Pătimirii intervin nenumărate personaje: Iuda, care vinde, Petru care se leapădă, Pilat care-şi spală mâinile, Baraba, un răufăcător, cei doi tâlhari. În Iuda, în Petru, în Pilat, în Baraba, ne recunoaştem pe noi înşine! Iată cine este adevăratul vinovat de condamnarea lui Cristos la moarte, noi, cu păcatele noastre. Conştienţi că noi i-am pus lui Cristos coroana de spini pe cap, că l-am răstignit prin păcatele noastre, să ne apropiem de scaunul de spovadă. Cristos ne aşteaptă să ne ierte, să ne strângă la pieptul său.

Cu Duminica Floriilor începe Săptămâna Sfântă, când se celebrează misterele mântuirii împlinite de Cristos în ultimele zile ale vieţii sale, începând de la intrarea în Ierusalim şi până la fericita pătimire şi glorioasa sa Înviere. Într-un mod deosebit, în această săptămână, creştinii sunt invitaţi să se spovedească şi să se pregătească sufletește pentru Învierea Domnului.


Fiind Ziua Tineretului la nivel parohial, în toate bisericile catolice vor fi întâlniri şi rugăciuni speciale cu tinerii. Tinerii se vor întâlni sub semnul mesajului Sfântului Părinte papa, a cărui temă este: "Fericiţi cei curaţi cu inima, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu" (Mt 5,8). "Vă invit să-l întâlniţi pe Domnul citind frecvent Sfânta Scriptură - scrie papa în mesaj. Citiţi în fiecare zi un text. Lăsaţi cuvântul lui Dumnezeu să vorbească inimilor voastre, să lumineze paşii voştri. Veţi descoperi că Dumnezeu poate fi «văzut» şi pe chipul fraţilor, în special, în cei mai uitaţi: săracii, înfometaţii, însetaţii, străinii, bolnavii şi cei închişi".

Răzvan Mătăşel-Preot vicar Biserica Romano-Catolică „Sfinții Apostoli Petru şi Paul” din Focşani 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.