Despre cea mai veche clădire din oraşul Focsani
Cu siguranţă, în schimb, cu toţii admirăm la aceste clădiri- monument faptul că la ele s-au uitat oameni din generaţii diferite, persoane care nu mai existau când am apărut noi, iar acele imobile au fost martore la evenimente despre care am citit sau am auzit.
Pe baza documentelor din arhive se poate concluziona că cea mai veche clădire din oraşul Focşani, în afară de câteva biserici şi bineînţeles cu reparaţiile şi consolidările periodice ale timpurilor, dar cu o formă aproape neschimbată faţă de aspectul iniţial, este actualul Muzeu al Unirii de lângă sucursala BCR Vrancea, clădire cunoscută pe vremuri sub denumirea de Vama Veche, care a adăpostit în trecut şi hotelul Cimbru unde au găzduit membrii Comisiei Centrale din 1859 până în februarie 1862. După anul 1912 imobilul a fost cumpărat de Poşta Română, dar a fost abandonat de această instituţie, care şi-a ridicat la începutul anilor 60 clădirea cu etaj din faţa Prefecturii vechi Putna
Clădirea de pe Cuza Vodă, azi localizată poştal pe str. Republicii, a rămas aproape nefolosită sau folosită parţial, decenii la rând, în plus fiind slăbită şi de seisme, până când prin hotărârea Consiliului Judeţean Vrancea nr. 7/30 ianuarie 2007, s-a dat în administrarea Muzeului Vrancei, Obiectiv „Vama Veche” (teren şi clădire) pentru înfiinţarea Muzeului Unirii.
Vechimea acestei clădiri este amintită în chiar actul de proprietate al Poştei Române, încheiat în anul 1912, după cum urmează: Acest local are o vechime de peste o sută de ani (la momentul 1912), deci construită înainte de 1800, neputându-se şti exact, ceasloavele fiind îngropate la temelie cu aproximaţie de la 1853. Imobilul a fost proprietatea defunctului I I Pastia , rămas moştenitorului lui, Gh. Fotin, de la care a fost cumpărat de Iancu Ciurea şi dat zestre fiicei sale Elena, prin căsătorie devenită Macarovitschi.
Avea scenă şi o instalaţie folosită pentru iluminat
Tot din actul de proprietate, prezentat foto, mai aflăm că acest imobil, pe care d-na Elena Macarovitschi l-a vândut Direcţiei Generale PTT Bucureşti în 1912, provenea din zestrea pe care părintele său, Iancu Ciurea, i-o constituise la căsătoria din anul 1904 cu Al. Macarovitschi, un personaj cunoscut în vremurile vechi şi unul din iniţiatorii Monumentului Independenţei din faţa vechiului Tribunal judeţean Putna. La data vânzării către Poştă aflăm câteva date interesante despre cum arăta până la acea dată proprietatea respectivă, adică avea în grădina o scenă şi o instalaţie de acetilenă, folosită, cu siguranţă, pentru iluminat, căci curentul electric s-a introdus la Focşani abia la 1912, iar pe această scenă toate momentele interpretate au avut loc înainte de apariţia acestei utilităţi a modernităţii. Localul mai avea şi o sală mare, probabil aceeaşi cu cea în care Muzeul Unirii păstrează majoritatea pieselor din trecut.
Oglinzile veneţiene
Puţini din cei care au călcat pragul Muzeului Unirii ştiu că frumoasele oglinzi veneţiene, care în prezent odihnesc pe zidurile actualului Muzeu al Uniiri, erau cât pe ce să fie retrocedate urmaşului Apostolenilor, dar datorită apărării iscusite a celor în drept, judecătorii au fost nevoiţi să hotărască păstrarea lor, în continuare, în sala cea mare a muzeului, spre bucuria ochilor celor ce vor călca pragul acestei instituţii deosebite. Pe partea juridică problema acestor piese s-a tratat cum se arată în rândurile de mai jos.
Înalta curte de casaţie şi justiţie, Secţia civilă, Decizia nr. 5967/2012, Dosar nr. 1790/91/2007,şedinţa publică din 4 octombrie 2012
Reclamanta a solicitat şi restituirea a două oglinzi veneţiene, cerere formulată în contradictoriu cu pârâtul Muzeul Vrancea, actualul deţinător.
Reclamanta a pretins că acestea sunt imobile prin încorporare şi se încadrează în disp. art. 6 din Legea nr. 10/2001. Definind imobilele în sensul acestei legi, art. 6 include şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în construcţii, dar art. 469 C. civ. prevede că oglinzile unui apartament se presupun aşezate în perpetuu, când parchetul pe care stau formează corp comun cu lemnăria care îmbracă pereţii camerei.
În cauză, nu s-a făcut dovada că oglinzile au existat în imobil la data naţionalizării, că au fost prinse în parchet sau că ar fi fost prinse în perete cu var, ghips sau ciment în aşa fel încât să nu poată fi scoase fără a fi deteriorate. În ce priveşte oglinzile veneţiene revendicate de reclamantă, Curtea a reţinut că în cauză nu s-a făcut dovada că acestea au aparţinut în trecut familiei sale, cu atât mai mult cu cât pe cele expuse la Muzeul Vrancei nu este inscripţionat numele A.
Prin urmare superbele oglinzi au rămas în continuare agăţate de pereţii mustind de istorie ai clădirii în care s-au pus bazele legislative ale României moderne, unde s-a hotărât capitala definitivă a României şi s-a copt toată legislaţia progresistă a noului stat, dintre care se pot aminti instrucţiunea publică, reforma agrară, organizarea militară, fiscală, etc.
În noua destinaţie, edificiul are toate premisele să reziste mult timp, iar de această şansă ar trebui să se bucure nu numai clădirile norocoase din oraşul nostru ci şi altele, la fel de preţioase, dintre care se pot aminti imobilele ce au adăpostit până de curând Biblioteca Judeţeană, Casa de Sănătate sau Palatul Copiilor …Şi exemplele pot continua.
Florin Marian Dârdală
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Echipa de robotică „AICitizens” a C.N.„Al.I.Cuza” din Focșani este la Houston. Participă la etapa mondială a „First Tech Challenge”
De același autor
Primarul Misăilă a semnat astăzi contractul de proiectare și execuție privind reabilitarea sistemului de termoficare din Municipiul Focșani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
viorel i. iancu, acum 3308 zile, 8 ore, 19 minute, 28 secunde 
