Educație

Simpozion naţional despre Biserica din Bordeşti

Valentin Muscă
9 mar 2015 662 vizualizări
Biserica a fost construită de clucerul Mănăilă şi pictată de Pârvu Mutu u este considerată cea mai expresivă construcţie brâncovenească din Vrancea u pe 10 martie 1915 a fost declarată monument istoric

Lăcaşul brâncovenesc de la Bordeşti va fi astăzi subiectul expoziţiei şi simpozionului „100 de ani de la declararea ca Monument Istoric a Bisericii Adormirea Maicii Domnului - Bordeşti”. Evenimentul este organizat de Direcţia de Cultură Vrancea şi are printre invitaţi, specialiştii care au salvat in extremis capodopera de artă şi arhitectură medievală românească, pictată de celebrul Pârvu Mutu: arh. Aurel Ioan Botez, ing. Dumitru Bahamat, arheologul Aurel Nicodei şi ing. Vasile Soare. Va mai conferenţia şi prof. Ionuţ Bercaru. Aşezământul a fost ridicat de Căpitanul de Lefegii Mănăilă Mărăcineanu, pe vremea când Bordeştii făceau parte din Ţara Românească. Ctitorul a ales ca locul său de veci să fie în dreapta Bisericii din Bordeşti, iar până spre începutul secolului trecut portretele familiei ctitorului erau vizibile pe pereţi lăcaşului: jupan Mănăilă şi jupăniţa Ilinca, feciorii Răducanul, Şerban, Ioan, Ştefan şi fiicele Maria şi Cheajna. La acest şir se adăuga portretele domnitorilor Constantin Brâncoveanu cu domniţa Maria şi Şerban Cantacuzino. La 1742, Şerban şi Ştefan, fii clucerului Mănăilă, au închinat aşezământul Episcopiei Buzăului , iar în jurul anului 1800, Episcopia l-a cedat Mănăstirii Băbeni.

Distrusă de cutremure şi aluviuni

Cutremurele din 1802, 1804 şi 1838 au dat cele mai crunte lovituri bisericii, turlele fiind căzute şi chiliile avariate, existând pericolul ca zidurile să se prăbuşească. Pentru a preveni dislocarea zidurilor au fost ridicaţi contraforţi. După cutremurul din 1838 au fost efectuate lucrări complexe de consolidare a zidurilor, în primul rând refacerea contraforţilor şi a pridvorului. La 1853, egumenul Samoilă a plecat în Basarabia luând asupra sa actele mănăstirii. La această nenorocire se adaugă incendiul din 1856, care a distrus chiliile călugărilor şi lăcomia logofătului Al. Plaino, care a obţinut în instanţă 23 din cele 25 de ha de vie ale Schitului. În 1855 la biserică slujeau doar un preot şi un cântăreţ bisericesc, dovada că aşezământul fusese abandonat de monahi odată cu plecarea ultimului egumen, iar fatidicul an 1863 cu legea secularizării i-a dat ultima lovitură. Din munca foştilor egumeni de altădată - Petroniu, Senie, Ioasaf, Sofronie - nu mai rămăseseră decât crucile din cimitir, ruinele stăreţiei, câţiva pereţi din chilii, o parte din ziduri şi biserica într-o situaţie precară. Alunecările de teren din 1899, 1911 şi 1915 au umplut lăcaşul cu aluviuni. În anii ΄90 au demarat cercetări arheologice conduse de arheologii Victor Bobi şi Aurel Nicodei. După perioade în care lucrărirle au tergiversat, Ministerul Culturii a reuşit să asigure finanţarea lucrărilor, care au fost finalizate în anul 2010. Simpozionul va avea loc la Ateneul Popular din Focşani şi va începe la orele 16:45. (Valentin MUISCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.