Educație

Cum a încercat doctorul Puşcă să salveze casa din Focşani în care a fost găzduit Titulescu

Ziarul de Vrancea
14 feb 2015 3998 vizualizări
Alexandru Puşcă a fost un respectat doctor al Focşanilor din anii 20 şi până la dispariţia sa u din 1931 medicul a locuit într-o casă istorică din zona Tribunalului unde, în anii 20, a fost găzduit de mai multe ori cunoscutul om politic Nicolae Titulescu, ministru de externe al României u doctorul Puşcă a încercat să îi înduplece pe comunişti să nu dărâme o casă istorică din Focşani, dar faptul că imobilul fusese gândit de un discipol al lui Ion Mincu nu i-a impresionat pe aceştia u ziarul nostru scrie despre cum a sfârşit bijuteria arhitecturală

Pe 25 martie 1895 se năştea Alexandru Puşcă, în Crucea de Jos, Panciu. Copil al preotului Ion Puşcă, Alexandru avea să devină unul din medicii cei mai respectaţi ai oraşului Focşani. După ce studiile primare şi cele liceale le face în judeţ, tânărul Alexandru ajunge la Iaşi unde, la dorinţa tatălui său, studiază teologia. Dorindu-şi o altă carieră, Alexandru Puşcă îşi echivalează studiile cu cele ale unui liceu teoretic după care se înscrie la Facultatea de Medicină din Iaşi. “Înscris la Facultatea de Medicină fiind, este mobilizat ca sanitar auxiliar  cl. I la Spitalul Militar Focşani. Între 1918 şi 1923 este avansat la gradul de slt. în rezervă până la gradul de căpitan activ, când capătă şi diploma de absolvent al Facultăţii de Medicină Bucureşti”, se arată în cartea “Iconografie Medico-Farmaceutică Putneană-Vrânceană”, scrisă de dr. Virgil Paragină şi farmacist Valeria Paragină. Practic, Alexandru Puşcă a început Facultatea de Medicină la Iaşi, dar a terminat-o la Bucureşti. Revenit în Focşani, acesta se angajează ca medic de brigadă la Regimentul 16 Artilerie unde lucrează până în 1932. “Tatăl meu era o persoană dedicată profesiei şi tot timpul a ajutat pacienţii cu posibilităţi materiale reduse. Ţin minte că atunci când a lucrat ca medic şef la Spitalul Militar din Focşani era dus şi adus de fiecare dată cu o trăsură pusă la dispoziţie de angajator”, ne-a spus Virgil, unul din cei doi copii ai doctorului Puşcă.

A condus un spital, pe front, în Crimeea


Medic maior dr. Puşcă şi soţia sa Elena în vara lui 1938

Din noiembrie 1941 şi până în iunie 1943 a fost detaşat ca medic şef la spitalul de campanie Nr. 9 din Crimeea, spitalul numărând circa 800 de paturi. Acolo erau trataţi toţi soldaţii răniţi pe front, mulţi dintre ei întorcându-se pe câmpul de luptă de îndată ce se recuperau. În primăvara lui 1943, spitalul este vizitat de însuşi şeful statului – Mareşalul Ion Antonescu.

Mareşalul Antonescu (al doilea din stânga) în inspecţie la spitalul condus de Puşcă (penultimul) în 1943

Acesta venise într-un control neanunţat pentru a verifica activitatea spitalului şi a celui care îl conducea. “În aprilie 1943 mareşalul Antonescu însoţit de soţia sa au vizitat spitalul aflat sub directa supraveghere a tatălui meu. Conducătorul statului de la acea vreme a apreciat pozitiv activitatea tatei şi i-a acordat o distincţie militară. Sincer să fiu, nici nu ştiu cum de s-a păstrat o fotografie cu tata şi Antonescu în casă după ce au venit comuniştii la putere”, ne-a mai spus Virgil Puşcă, primul copil al Elenei şi Alexandru Puşcă, născut în 1932.

Consultaţii gratuite pentru săraci

La finele anilor 40 este trecut în rezervă pentru limită de vârstă ocazie cu care începe să se ocupe şi mai mult de cabinetul particular. Acesta funcţiona chiar în casa lui. situată peste drum de Tribunal, în stânga Monumentului Independenţei. Pe lângă munca de la cabinet mai lucra şi la un “Cămin de bătrâni” şi ţinea cursuri de igienă la Liceul Pedagogic. “Dintre cei care l-au cunoscut în această postură, îşi amintesc şi povestesc că era un om de o înaltă probitate profesională, îşi exercita meseria cu multă dăruire şi pasiune şi era prezent la căpătâiul bolnavului «ca la ordin», indiferent de timp. Nu dădea soluţii pripite şi nu se despărţea de bolnav, până nu era convins de vindecarea lui. Era mult solicitat de populaţia săracă, nevoiaşă şi suferindă, refuzându-le onorariul”, se mai arată în volumul amintit mai sus.

Nicolae Titulescu, oaspete în casa Puşcă

Casa Puşcă în anii 70

În 1969 se stinge la doar 62 de ani Elena, soţia doctorului Puşcă. La doar câţiva ani de la dispariţia soţiei medicul focşănean mai primeşte o veste proastă. În 1974 primeşte o înştiinţare cum că locuinţa sa urmează să fie demolată. Încercând din răsputeri să îşi salveze casa şi implicit o părticică din oraş, acesta întocmeşte un memoriu în speranţa că va îndupleca autorităţile. “Casa a fost construită în 1912 de către antreprenorul Constantin Ionescu, după planurile arhitectului Cheller, elev şi discipol al arhitectului focşănean Ion Mincu. Iniţial locuinţa a aparţinut profesorului Rădulescu-Putna şi apoi fiului său Săvel Rădulescu, secretar general la Ministerul de Externe în perioada dintre cele două războaie mondiale, colaborator apropiat şi prieten al marelui om politic român Nicolae Titulescu. În acest context, locuinţa a fost vizitată adesea de către N. Titulescu, ministru de externe al României, reprezentantul ţării noastre la Liga Naţiunilor de la Geneva”, se arată în memoriu. “… vă comunicăm că lista monumentelor istorice care urmează să fie aprobată de Consiliul de Miniştri este încheiată la ora actuală. Reţinem în consecinţă declaraţia dv. în evidenţă pentru a fi luată în considerare când se va alcătui în 1976 completarea anuală a listei în conformitate cu prevederile Legii Nr. 63/1974”, a fost răspunsul formal al Direcţiei Patrimoniului Cultural Naţional Bucureşti.

Sobă în faianţă cu basorelief din una din camerele imobilului

Memoriul mai menţiona că în casa cumpărată de Puşcă în 1931 a găzduit personalităţi precum violonistul Ion Voicu, profesorul Petre Vancea ori scriitorul Alexandru Jar. De asemenea, memoriul conţine o serie întreagă de fotografii prezentând detalii de arhitectură.

A fost demolată cu tractorul...


Colegii de breaslă şi foştii pacienţi îl conduceau pe ultimul drum pe doctorul Puşcă. 31 august 1976

Toată strădania doctorului Puşcă a fost în van. Pe 29 august 1976 se stinge din viaţă reputatul doctor, murind în propria casă. Doi ani mai târziu dispărea şi casa din peisajul Focşanilor. “Eu nu eram în Focşani când a fost demolată casa, dar mi s-a spus că pereţii au fost prinşi cu nişte cabluri şi traşi de tractoare. Pereţii aveau jumătate de metru grosime astfel încât demolarea ei nu a fost tocmai uşoară”, ne-a spus Virgil Puşcă. Doctorul Puşcă a fost condus pe ultimul drum de mai mulţi colegi de breaslă, dar şi de foştii săi pacienţi. (S. TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Cristi, acum 1318 zile, 14 ore, 51 minute, 55 secunde
Foarte interesant material. Felicitari autorului ptr documentare.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.