Educație

Petre Abeaboeru, ”Comuna Tătăranu, locul pe unde a trecut Ştefan Vodă”

Valentin Muscă
2 feb 2015 1752 vizualizări
Publicistul Petre Abeaboeru reuşeşte să completeze imaginarul ”Tablou Mendeleev” al monografiilor localităţilor vrâncene cu un volum despre o localitate cu un nume care, etimologic, aminteşte, în opinia noastră, de tătarii care au ars în trecerea lor satele din zona de câmpie.

În ”Comuna Tătăranu, locul pe unde a trecut Ştefan Vodă” (Editura Terra, Focşani, 2014), Petre Abeaboeru arată că în spatele numelor unor cătune, sate, comune sau târguri se ascund comori nepreţuite cu informaţii încă necunoscute despre istoria, folclorul şi tradiţiile religioase de la confluenţa dintre Moldova şi Muntenia. Comuna Tătăranu este una dintre aceste localităţi aparent lipsite de importanţă, însă cu o bogată zestre de date şi informaţii care ne-ar ajuta să înţelegem mai bine arheologia mentală a vrâncenilor începutului de veac XXI. De la început trebuie precizat faptul că ne aflăm din punct de vedere social într-o zonă în care răzeşii nu mai existau de mult, pământurile lor devenind moşii în mâinile unor boieri pământeni sau greci. Satele componente ale comunei, respectiv Tătăranu (fost Bălanu), Mărtineşti (fost Bordeasca), Vâjâitoarea (fost Mihălceni) şi Obileşti s-au născut din moşiile acestor boieri. Cu timpul, datorită reformelor agrare, ţăranii clăcaşi au fost ”sloboziţi”, cătunele în care locuiau pe moşie devenind Slobozii, iar în a doua parte a sec. XIX s-au transformat în satele pe care le cunoaştem astăzi. În mod paradoxal, reformele administrative au fost aşa de haotice încât de-a lungul timpului, până la jumătatea sec. XX, fiecare din acest sat a fost comună de sine stătătoare şi a avut la un moment dat în componenţă o parte din celelalte sate. Pe lângă satele amintite mai sus, din comuna Tătăranu fac parte şi Bordeasca Nouă şi Bordeasca Veche. Fiind aşezate în zona de câmpie a judeţului, în timpul regimului comunist aceste localităţi figurau pe lista satelor care urmau să fie transformate în terenuri agricole, iar ţăranii în muncitori cu locuinţă la bloc, după modelul blocurilor deja construite la Tătăranu şi Mărtineşti, ansambluri de locuinţe care oferă mai degrabă o imagine de Cernobîl sovietic, decât una de sat românesc. Dacă vorbim de Tătăranu nu o putem face fără să amintim că în această localitate îşi au originea personalităţi ca prof. Petrache Dima - care a făcut din ”Revista noastră” a Liceului Unirea o publicaţie de talie naţională sau cercetătoarea Doina Petrache Lemny - care se ocupă de moştenirea artistică a sculptorului Constantin Brâncuşi la Centrul Pompidou din Paris! (Valentin MUSCĂ)




 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
da Coza, acum 1042 zile, 19 ore, 45 minute, 15 secunde
Felicitari!
coleg de general, acum 1043 zile, 10 ore, 18 minute, 44 secunde
Domnul Prof P. Abeaboeru, ridica tot timpul stacheta, prin calitatea lucrarilor Domniei Sale. Este un neobosit. Nu cred ca i se vor termina resursele. Tot asa si pe mai departe, Cu sanatate la toata citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.