Un istoric vrancean pe rafturile Bibliotecii române din Freiburg
O bibliotecă, în fond, este o trufie. Să ştii să citeşti sau să scrii a ajuns o îndeletnicire banală şi larg răspândită, dar să aduni cărţi şi să ai pretenţia să poţi numi o entitate drept bibliotecă, asta este trufie curată. Cărţile istoricului Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, Focșani - d. 13 noiembrie 1977), pot fi astăzi citite în cea mai mare bibliotecă românească din lume creată în exil. Prin contribuţiile sale de cercetare a istoriei naţionale (regăsim lucrările: “Principatele române la începutul secolului al XIX-lea” sau “The making of the Romanian national unitary state”), istoricul şi-a asigurat un loc bine meritat în această comoară a culturii române. Dacă luăm în cosiderare spiritul acestui mare istoric, nu suntem mai puţin îndreptăţiţi să spunem că “Focşaniul” pătrunde în atmosfera germană a culturii occidentale. Biblioteca română din Freiburg se înfiripa în anul 1949, la îndemnul lui Virgil Mihăilescu, cu spirijinul unor exilaţi români. De la început, în cadrul bibliotecii s-a desfăşurat o activitate intensă şi variată în raport cu posibilităţile extrem de reduse. Astfel au fost adunate, în perioada primilor şapte ani, colecţii de cărţi, broşuri şi extrase al căror număr se ridică la 7.118 exemplare.Potrivit istoricului bibliotecii realizat de R.Apostol, printre lucrările de colecţie valoroase, unele exemplare erau considerate în exil ca fiind unice. Dintre acestea amintim: „Chronica Românilor şi a mai multor Nemuri”, de Gheorghe Şincai; „Letopiseţul Ţării Moldovei” de Miron Costin, în traducere latină; un „Ceaslov” tipărit la Mănăstirea Neamţului în anul 1740; un „Evangheliar” imprimat în aceeaşi tiparniţă în anul 1809; „Bibliografia românească veche” de Ion Bianu; „Catalogul Manuscriselor şi Documentelor româneşti” de la Academia Română; „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Ştefan şi Vasile Vodă” de Nicolae Costin”. Valoarea Moldovei este astăzi conservată în timp prin cel mai important instrument al cunoaşterii, şi anume cartea. Cartea este memoria culturală a unui popor, prin care omul, chiar dacă suferă de o dezădăcinare profundă, deţine toate mijloacele să nu sufere de deznaţionalizare. Exilul românesc este plin de umbre şi încleştări ale istoriei. Dacă din acest amalgam sensibil plin de şovăieli lăuntrice a răsărit o bibliotecă, este datoria prezentului de a aduce un soare acolo unde luna a stăruit poate prea mult. Putna se înrâureşte astăzi până la Freiburg, până în inima Europei. ( Alexandru Dumitru FILIMON)
“Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”
Prezentul articol face parte din campania de promovare a proiectului “Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”. Proiectul îşi propune să evidenţieze contribuţia Bibliotecii Române din Freiburg la continuitatea spaţiului cultural românesc în Occident şi să atragă atenţia publicului asupra importanţei exilului, diasporei şi căilor europenizării societăţii româneşti actuale. Coordonatorul proiectului este dr. Mihaela Toader, expert în memoria exilului românesc, împreuna cu George Stefan Năzăreanu responsabilul de grafică şi Filimon Dumitru Alexandru, responsabilul de Comunicare şi PR. Beneficiarul acestui proiect este Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, Germania. Programul de finanţare din care face parte proiectul: „Constantin Brâncuşi” – Cultură. Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. (ZV)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
