Educație

VIDEO!!! Jurnalismul şi literatura - o confuzie istorică

Ziarul de Vrancea
9 nov 2014 2700 vizualizări
Omul de ştiinţă vrâncean Simion Mehedinţi a fost omagiat zilele acestea la Focşani şi la Soveja, ocazie cu care s-a lansat o carte ce reuneşte textele din revista "Dumineca Poporului" u conf. univ. dr. Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti, a vorbit, la Focşani, despre confuzia - cu rădăcini adânci - între jurnalism şi literatură

Zilele “Simion Mehedinţi” au reunit, anul acesta, la Focşani, oameni de cultură şi ştiinţă, care au citit şi au apreciat activitatea publicistică a marelui profesor vrâncean, în cadrul unei reuniuni organizate la Casa Corpului Didactic. Printre evenimentele desfăşurate sâmbătă, s-a numărat lansarea volumului “Costică Neagu – Dumineca Poporului, repere monografice”, care reuneşte texte publicate de Simion Mehedinţi din 1914 şi până în 1933, în foaia săptămânală cu aceleaşi nume. În prezentarea sa, autorul s-a declarat “cucerit” de publicaţiile lui Simion Mehedinţi, fapt pentru care îl consideră “unul dintre cei mai mari publicişti după Mihai Eminescu”. Cele două volume, care au ieşit vineri din tipografie, reunesc 800 de pagini de text, cu un rol în primul rând educativ şi se adresează atât publiciştilor, cât şi învăţătorilor, profesorilor şi preoţilor. Din nefericire, la eveniment au participat doar câţiva profesori de geografie - Alexandra Tătaru, Nicolae Damian şi Răzvan Theo Chirac - implicaţi în aceste manifestări, şi foarte puţini jurnalişti sau invitaţi din cadrul instituţiilor din judeţ care se ocupă de cultură şi educaţie. Primul pas pe care Simion Mehedinţi l-a făcut în presă a fost în anul 1893, pe când era student la Paris şi a iniţiat o foaie volantă, scrisă de mână, prin care dorea să capaciteze studenţii din străinătate în scopul luptei pentru drepturile românilor în Imperiul Austro-Ungar. Costică Neagu spune că presa a fost pentru Simion Mehedinţi "amvonul de la care a predicat, învăţând, sfătuind, dojenind, uneori cu "biciul de foc al cuvântului", alteori cu vorba bună, dar niciodată cu patimă şi pe nedrept".  Puţini mai ştiu că, la insistenţele lui Titu Maiorescu, Simion Mehedinţi a condus timp de 17 ani revista "Convorbiri literare". Tot sâmbătă, la Casa Corpului Didactic, a fost lansat şi Buletinul Asociaţiei Personalului Didactic “Simion Mehedinţi”, numărul 18, ajuns, după cum a spus profesorul Nicolae Damian, “la vârsta majoratului”. Toate lucrările dedicate savantului au apărut sub egida acestei asociaţii conduse de profesorul Neagu.

“Scriitorii au parazitat jurnalismul”

Evenimentele au continuat cu o prelegere intitulată “Jurnalismul şi literatura – istoria unei confuzii”, susţinută de conf. univ. dr. Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. Acesta a lansat ideea că, într-o mare măsură, “scriitorii au parazitat jurnalismul”, confiscându-l. Marian Petcu a subliniat chiar că a existat o perioadă în care jurnalismul devenise un soi de “haiducie”, pentru că oricine se rata în altă parte, se făcea jurnalist. Concluzia conferenţiarului a fost simplă şi deloc îmbucurătoare: “Problema rămâne: Când se vor limpezi apele la noi? Niciodată!” Prelegeri cu privire la activitatea publicistică a lui Simion Mehedinţi au avut cercetătorul ştiinţific Şerban Dragomirescu, prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană, iar dr. Marin Constantin, de la Institutul de Antropologie al Academiei Române, a vorbit despre noţiunea de “complex regional” la Simion Mehedinţi, cu o aplicaţie asupra pescuitului tradiţional în Delta Dunării.


Omul care l-a văzut pe Eminescu în sicriu

O prezenţă specială a fost cea a Elenei Teodoreanu, prof. univ. dr, specialist în bioclimatologie, care l-a cunoscut pe Simion Mehedinţi în adolescenţă şi a depănat amintiri legate de perioada grea prin care a trecut savantul la sfârşitul vieţii. Tatăl distinsei invitate, preotul Balaur, a fost duhovnicul lui Simion Mehedinţi, care a încercat să-l ajute în anii obsedantului deceniu comunist. Plină de emoţie, Elena Teodoreanu – care şi-a început cariera cărând bălegar la Institutul de Agronomie din Bucureşti - a povestit cum Simion Mehedinţi, în vârstă de 85 de ani, a început să plângă când, în casa părinţilor săi, familia a început să cânte melodia "Limba noastră", pe cunoscutelele versuri ale lui Alexei Mateevici. Tatăl specialistei în bioclimatologie, venit din Basarabia, a fost arestat de comunişti, fiind eliberat în 1964, la doi ani după ce Mehedinţi trecuse în lumea celor drepţi. Elena Teodoreanu spune că a simţit "un fel de filiaţie" cu Simion Mehedinţi, pe care l-a întrebat atunci dacă l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, iar omul de cultură i-a răspuns că l-a văzut "doar în sicriu". Invitaţii au plecat, apoi, într-un pelerinaj la Soveja – localitatea natală a lui Simion Mehedinţi, acolo unde a avut loc o slujbă de pomenire la mormânt. Pe 14 decembrie 2014 se împlinesc 52 de ani de la trecerea în eternitate a marelui geograf şi geopolitician român, care a desfăşurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor şi cu deosebire al tineretului, prin scrierile şi numeroasele sale conferinţe ţinute în faţa studenţimii române.  Chiar dacă este din ce în ce mai puţin susţinut în activitatea sa, profesorul Costică Neagu are meritul de a-l ţine pe Simion Mehedinţi viu în conştiinţa publică şi, într-o perioadă de criză morală cronică, nu încetează să-l dea exemplu atunci când vine vorba despre principii de viaţă sau despre cum trebuie conduse treburile publice. (A. VASILIU, S. VRÎNCEANU)

Foto Silvia Vrînceanu si Răzvan Theo Chirac


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
nedumeritul, acum 3426 zile, 11 ore, 24 minute, 39 secunde
Se vede ca au disparut laudatorii, asa ca va laudati unii pe altii (imaginistul isi lauda sefii). Asta este. A reaparut cel cu curajul de a semna comentariile, disparut o vreme? Ramane de vazut citeste integral
viorel i. iancu, acum 3426 zile, 19 ore, 36 minute, 47 secunde
Zilele Mehedinti de la CCD, de la editie la editie, devin tot mai interesante. Timpul limitat nu a permis sa audiem materialele in totalitate. Probabil, ca in anii trecuti, parte din comunicari vor citeste integral
Răzvan Chirac, acum 3426 zile, 20 ore, 57 minute, 49 secunde
Bravo, felicitări organizatorilor şi Ziarului de Vrancea!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.