Educație

Exclusiv!! Imagini rare cu ansamblul memorial Sihleanu-Grădişteanu-Ghica de la Sihlea

Sorin Tudose
11 oct 2014 5355 vizualizări
Două foto-cărţi poştale foarte rare, făcute de germani în Primul Război Mondial, surprind trei obiective ale moştenirii Sihlenilor din judeţul nostru.Ziarul de Vrancea vă prezintă astăzi castelul din care a mai rămas doar o casă modestă, biserica netermopanizată şi mai ales bustul original al poetului Alexandru Sihleanu, ridicat în 1914.Cei mai de seamă oaspeţi pe care i-a găzduit castelul au fost Regele Carol I, Princepele Ferdinand şi Principesa Maria, în toamna lui 1901, cand au avut loc în zonă Manevrele Regale

După ce am călătorit vizual în trecutul Focşanilor astăzi vă propunem o nouă călătorie în timp, un drum până-n Sihlea anului 1917. Iar dacă e vorba de 1917, atunci se subînţelege că fotografiile au fost făcute de armata germană în timpul ocupaţiei din Primul Război Mondial. Încărtiruiţi în Sihlea, castelul Grădişteanu, soldaţii şi ofiţerii germani au avut inspiraţia de a se poza în faţa a două obiective sihlene. În prima fotografie se vede Castelul Sihleanu pe vremea când acesta avea două corpuri cu etaj, iar la mijlocul lor un turn care amintea de vechile construcţii medievale. De asemenea, aleea ce ducea spre castel era străjuită de doi lei aşezaţi fiecare pe câte un soclu. Pe un alt soclu era o nimfă, dar nu-i exclus ca în spatele fotografului să mai fi existat şi alte statui. Deşi turnul este ascuns după nişte copaci măreţia lui se întrezăreşte printre aceştia. Şi, din câte ştim noi, este cea mai veche fotografie a edificiului înainte ca acesta să ajungă o banală casă fără etaj şi cu un turn distrus definitiv. Cea din urmă fotografie este posibil să fie chiar unică şi surpinde două obiective. Pe de o parte Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, care de-a lungul anilor avea să sufere şi ea modernizări, aşa cum sunt acestea înţelese astăzi, iar pe de altă parte bustul original al poetului Sihleanu  (n. 1834- d. 1857). Ambele fotografii sunt cât se poate de importante pentru comunitatea sihleană nu numai pentru că dezvăluie o lume năruită, dar care cu drag pentru memoria locului şi cu ceva fonduri ar putea fi reconstituită.

Carol, Ferdinand şi Maria, oaspeţii de seamă ai castelului

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Sihlea

Castelul Sihleanu a fost construit în secolul 19, iar prin înrudirile care au avut loc de-a lungul deceniilor acesta împreună cu biserica şi bustul au ajuns să poarte denumirea de “Ansamblul Sihleanu-Grădişteanu-Ghica”. De altfel, pe verso-ul uneia dintre foto-cărţi poştale este scris numele “Grădişteanu”, semn că la acea dată se afla în posesia Grădiştenilor. Fără doar şi poate cei mai de seamă oaspeţi pe care i-a găzduit castelul vreodată au fost nimeni alţii decât Regele Carol I, Princepele Ferdinand şi Principesa Maria. În toamna lui 1901 au avut loc Manevrele Regale care s-au ţinut în fostul judeţ Râmnicu Sărat, judeţ de care aparţinea Sihlea la vremea respectivă. După ce acestea s-au încheiat familia regală a rămas la castel pentru două zile. “Manevrele au închipuit lupta a două armate, una care, venind din Moldova, după ce s-ar fi făcut stăpână şi peste fortificaţiile de la Focşani-Nămoloasa, ar căuta să apuce linia Ploieşti-Bucureşti şi să împresoare capitala ţării, Bucureşti. Bătălia cea mare s-a petrecut tocmai în judeţul Râmnicu Sărat şi cu această ocazie s-a putut arăta vlaga soldaţilor, bunătatea cailor, priceperea ofiţerilor de la cei mici până la generali. Majestatea Sa Regele şi Alteţa Sa Principele Moştenitor au rămas foarte mulţumiţi de manevre, scoţând din ele toate învăţăturile cuvenite. M. S. Regele a fost două zile oaspetele judeţului Râmnicu Sărat, găzduind în castelul de la Sihlea al Doamnei Elena C. Grădişteanu şi trei zile al oraşului Râmnicu Sărat, care în tot timpul a fost în sărbătoare. (…) Regele a sosit la Râmnic în după-amiaza zilei de 28 septembrie, de la Sihlea”, titra în octombrie 1901 Gazeta săteanului, revistă ilustrată râmniceană. Articolul şi publicaţia ne-au fost semnalate de Răzvan Theo Chirac, tânăr profesor pasionat de istoria Râmnicului, dar nu numai.

Sihleanu, apreciat de Iorga, Călinescu şi Eminescu

Detaliu: Bustul original al poetului Sihleanu, ridicat în 1914 la iniţiativa Elenei Grădişteanu, sora lui Alexandru Sihleanu.

Deşi a murit la doar 23 de ani poetul Alexandru Sihleanu a reuşit să impresioneze mai multe nume de seamă ale culturii române. “Citind despre Sihleanu m-am bucurat să descopăr că poetul a primit aprecieri pozitive de la personalităţi ale literaturii, dar nu numai. Evident, îl amintesc pe Eminescu care l-a menţionat în poezia sa – Epigonii – numindu-l liră de argint. De asemenea, Călinescu spunea despre baladele lui că sunt byroniene (Lord Byron a fost un poet englez, figură marcantă a romantismului n.r. ) şi care îi prevedea un strălucit viitor în poezia românească dacă ar fi apucat să trăiască mai mult şi, desigur, să scrie. La rândul său, Nicolae Iorga i-a prefaţat cea de-a patra ediţie a lucrării «Armonii Intime» ceea ce spune multe despre valoarea lui Sihleanu, poetul scosese, totuşi, un singur volum de poezii. Alexandru Odobescu l-a numit o «inteligenţă deşteaptă», ne-a spus Teodora Fântânaru, directoarea Bibliotecii Judeţene “Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Instituţia deţine în toate secţiile sale unicul volum de poezii al poetului Sihleanu. “Citind a şasea ediţie a Armoniilor am văzut în poeziile sale o anumită apropiere de poezia eminesciană.

Manevrele Regale de la Râmnicu Sărat - 1901

Marii critici l-au definit ca poet romantic însă aş zice că el se situa în preromantism mai curând sau într-un romantism timpuriu. Totuşi, marile teme ale romantismului nu se cristalizează suficient în opera sa. Asta nu înseamnă că nu a fost valoros, nu degeaba l-a pomenit Eminescu în Epigonii. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez că Sihleanu a fost unul din primii sonetişti desăvârşiţi, sonetul fiind o specie mai greu accesibilă”, a conchis Teodora Fântânaru. În 1914 la iniţiativa Elenei Grădişteanu, sora lui Alexandru Sihleanu, a fost ridicat un frumos bust în memoria poetului. La un moment dat bustul a dispărut, iar în anii '90 descendenţii au comandat un nou bust. Acum că se ştie cum arăta bustul original poate n-ar strica să fie refăcut. (S. TUDOSE)

Notă: Imaginile extrem de rare au fost descoperite în cadrul proiectului www.focsaniulvechi.ro. Au fost făcute de nemţi, ajunse cine ştie cum prin Franţa şi readuse în ţară, acolo unde le e locul.

Vă prezentăm două poezii scrise de Alexandru Sihleanu
Sonet
Peste ţărmuri depărtate
Vezi tu râul călător,
Cum în valuri turburate
Se-asvârlă din izvor?
Pe-a lui maluri singurate
Vezi, cum vântul mugitor
Mişcă trestia ş'o bate,
Şuerând încetişor?
Râu-i viaţa-mi sbuciumată,
Ş'acea trestie mişcată
E-al meu suflet dureros;
Viitorul, ce m'aşteaptă,
E pustia cea deşartă
După malul nisipos.
Revederea
Frumoase locuri, verde câmpie,
Unde juneţea mi-am petrecut,
Iacă vin astăzi cu bucurie,
Să vă văd iarăşi, să vă salut.
Câte plăcute, dulci suvenire,
Simţ că 'n suflet mi se deştept?
Aci mii inimi cu fericire
Bat pentru mine şi mă-aştept.
Vechii tovarăşi de tinereţe
Alerg spre mine, se 'nveselesc;
A lor vedere, a lor blândeţe
Bătrânu-mi suflet întineresc.
Iacă gârliţa cu tainici şoapte,
Iacă părâul, lin, călător,
Pre-a cărui maluri eu, zi şi noapte,
Făceam dulci visuri de viitor.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Theo Chirac, acum 1495 zile, 22 ore, 10 minute, 26 secunde
Bravo, Sorin!
cititor, acum 1496 zile, 10 ore, 44 minute
foarte interesant articolul.....
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.