DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN
Suntem în plin sezon de recoltare al strugurilor, ori parabola ne vorbește despre proprietarul unei vii mari, care, sosind timpul culesului strugurilor, iese în piață și îi tocmește pe toți cei căutau de muncă, promițându-le un dinar pentru o zi de muncă. La ora 9 iese din nou în piață pentru a căuta muncitori. La ora 12 face același lucru, la ora 3 din nou. Cu toate acestea mai are nevoie de muncitori pentru a termina culesul. De aceea la ora 5 iese din nou în piață și îi trimite pe cei pe care îi găsește la muncă în via sa. La sfârșitul zilei stăpânul le cere muncitorilor să se așeze în rând în ordinea în care au fost chemați la muncă. Cu toții rămân mirați și se înfurie atunci când stăpânul face plata: cu toții primesc câte un dinar indiferent de momentul în care au venit la muncă, și mai mult, stăpânul începe să facă plata cu cei care au fost chemați ultimii. Unul dintre muncitori, indignat, îi reproșează stăpânului: Aceştia din urmă n-au lucrat decât un ceas, iar tu i-ai pus în rând cu noi, care am dus greul zilei şi arşiţa! Dar stăpânul i-a răspuns: Prietene, nu-ţi fac nici o nedreptate. Oare nu ne-am înţeles cu un dinar? 14 Ia ce este al tău şi du-te. Vreau să dau şi acestuia din urmă cât şi ţie. 15 Nu am dreptul să fac ce vreau cu banii mei? Sau vezi cu ochi răi faptul că eu sunt bun?
Reacția muncitorilor din această parabolă ne arată care este logica și modul nostru de a acționa. Trăim într-o lume în care tot ce contează este profitul și câștigul, în care trebuie să fim mereu primii dacă vrem să supraviețuim, pentru că cei din urmă nu sunt ascultați, sunt excluși și marginalizați. Cei din urmă nu valorează nimic în ochii lumii, sunt pierzători. Ne-am obișnuit să împărțim lumea în două: cei puternici și cei slabi, victorioși și învinși, bogați și săraci, buni și răi și ne deranjează foarte mult dacă altul reușește mai mult decât noi. Când totul se bazează pe profit, pe câștig, pe egoism, pe invidie, când se elimină bunătatea, compătimirea, solidaritatea cu cei nevoiași, lipsiți și neputincioși, atunci se ajunge la un rezultat devastator: tot ceea ce încurcă, tot ceea ce este o povară sau un obstacol pentru ceilalți trebuie eliminat.
Din fericire Dumnezeu vede altfel lucrurile. Stăpânul din această parabolă ne arată logica și modul de a acționa al lui Dumnezeu. El nu este numai drept, ci este și milostiv, generos, sensibil față de sărăcia și nevoile celor lipsiți. nu este un egoist pus doar pe câștig, ci este interesat de binele nostru. Cei pe care noi îi desconsiderăm sau îi marginalizăm, pentru Dumnezeu sunt cei mai importanți: cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă!
Răzvan Mătăşel-Preot vicar Biserica Romano-Catolică Sfinții Apostoli Petru şi Paul din Focşani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
