Educație

Memento! Imagini şi declaraţii rare! 83 de ani de la Congresul Ligii Culturale de la Focşani

Sorin Tudose
13 sep 2014 1860 vizualizări
Acum 83 de ani, oraşul nostru era într-o mare festivitate, savantul Nicolae Iorga fiind invitatul special al Congresului Ligii Culturale .Publicistul I. M. Dimitrescu a lăsat posterităţii o mărturie extraordinară despre cum s-a văzut Focşaniul atunci."Liga Culturală n-a fost niciodată o societate parazitară pentru Stat şi nici unealta partidelor. Dacă am rămas preşedinte al ei, este că am crezut să ne împotrivim cerşitului de la stat şi îngenunchierii la cluburi", a spus Nicolae Iorga în cuvantarea din Piaţa Unirii.Evenimentul a fost imortalizat de fotograful Franz Koroschetz

Pe 13-14 septembrie 1931, Focşaniul trăia una din cele mai mari sărbători ale veacului trecut. Populara organizaţie Liga Culturală îşi ţinea la noi în oraş congresul anual în chiar al patruzecelea an de existenţă. Omul de cultură Nicolae Iorga, în calitate de preşedinte al Ligii, era invitatul special al evenimentului. Întamplător, Iorga împlinise 60 de ani aşa încat focşănenii îl sărbătoreau totodată şi pe ilustrul profesor. De asemenea, pe 13 septembrie a avut loc şi inaugurarea Bornei de Hotar, monument care avea să fie mutat şi răsmutat în anii ce au trecut. Informaţiile transmise prin viu grai legate de congres s-au estompat de multă vreme, dar martor ocular i-a fost publicistul I. M. Dimitrescu, cel care avea să descrie succint întreaga desfăşurare a acţiunii. O lună mai tarziu de la consumarea congresului apărea numărul 8 al revistei Natura, publicaţie în care un capitol întreg era rezervat celor întamplate la Focşani în septembrie ’31. Însoţite de imagini semnate Franz Koroschetz, paginile lăsate posterităţii de I. M. Dimitrescu ne ajută să înţelegem mai bine oraşul care a existat înainte de… cataclismul roşu. Cine erau personalităţile vieţii publice, ce fel se pregăteau autorităţile cand era vorba de o mare sărbătoare sau cum se raportau focşănenii la evenimentele din urbea lor descoperiţi în randurile de mai jos.

Experimente chimice cu aer lichid pe scena teatrului

“În zilele de 13 şi 14 septembrie, membrii Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Romanilor, în al patruzecelea an de viaţă a acestei instituţii, şi-au ţinut Congresul anual şi de prăznuire a unui trecut de luptă şi biruinţă, în oraşul Unirei Principatelor, în Focşanii martor al epopeei înfăptuirei idealului Naţional. În vederea acestui eveniment de covarşitoare însemnătate culturală şi naţională, oraşul nostru se îmbrăcase în haine de sărbătoare prin nenumăratele decoruri de verdeaţă şi steaguri, cari falfaiau pretutindeni. Serbările au început în seara zilei de 12 septembrie, la Tetarul Comunal «Maior Gh. Pastia», unde dl G. G. Longinescu a ţinut o conferinţă despre: «aerul lichid», «prăznuire culturală» cum a botezat-o domnia sa în memoria fratelui său Ştefan Longinescu, fost profesor de drept Roman la Universitatea din Bucureşti”, îşi începea I. M. Dimitrescu articolul din octombrie ’31. Jean Stoenescu Dunăre, prefectul judeţului Putna, a prezentat publicului pe profesorul focşănean Longinescu, pomenindu-i şi pe profesorii acestuia. În sala teatrului erau prezenţi focşăneni, congresişti şi asistenţi ai Laboratorului de Chimie Neorganică din Bucureşti. “Conferinţa dlui profesor Longinescu a fost instructivă şi atrăgătoare. Experienţele nespus de frumoase şi nemai văzute în Focşani, peste 30 la număr, au fost făcute cu mare îndemanare şi siguranţă de domnii N. Iordache şi Ilie Prundeanu, asistenţi univeristari. În acest scop a fost întrebuinţat aproape un decalitru de aer lichid, cea mai mare cantitate de aer lichid cu care s-a experimentat vreodată în Romania. Cu numeroase şi calde aplauze a fost primită propunerea dlui Longinescu de a trimete o telegramă de mulţumire dlui inginer Jean Schapira din Bucureşti, proprietarul fabricelor de aer lichid care şi de data aceasta a pus la dispoziţie, fără nicio plată şi cu toată bunăvoinţa, cei zeci litri de aer lichid”, a descries evenimentul Dimitrescu.

Matinal, Iorga i-a întampinat pe focşăneni direct din tren

Nicolae Iorga în mijlocul focşănenilor

Nicolae Iorga a venit cu trenul încă din seara zilei de 12 septembrie, dar nu a înoptat în oraş, acesta rămanand probabil într-un vagon cu cuşetă pană a doua zi. “În ziua de 13 septembrie, la ora 7.30, dl profesor Iorga a descins din vagon, fiind primit de către publicul, autorităţile locale, comitetul şi membrii Ligii Culturale secţia Focşani, în frunte cu preşedintele ei, dl profesor Rădulescu Ramnic şi numeroşi congresişti veniţi din toate unghiurile Ţării. La scoborarea din tren a dlui profesor N. Iorga muzica regimentului Putna Nr. 10 a intonat marşul «Pe al nostru steag». Cei de faţă au izbucnit în puternice şi nesfarşite urale care au ţinut cateva minute, după care dl Ştefan Dumitriu, primarul oraşului şi delegat al Ligii Culturale, secţia locală, a rostit cateva cuvinte de bun venit. Răspunzand dl profesor Iorga a recomandat tuturor muncă şi disciplină, mulţumind totodată pentru primirea călduroasă ce i s-a făcut. Ieşind în stradă, «Cantarea Putnei» a primit pe distinsul profesor cu un imn de bun venit. Apoi s-a format un convoi impunător, în frunte cu ceata de călăreţi vranceni şi în sunetele muzicii militare şi a lăutarilor de ţară, congresiştii au străbătut străzile oraşului, pană la Catedrala Sf. Ioan, unde s-a oficiat un Te-Deum de către P.S.S. Lucian al Romanului fiind de faţă şi P.S.S. Episcopul Gherontie al Constanţei şi P.S.S. Tit Simedrea, Vicarul Patriarhiei din Bucureşti. După Te-Deum, congresiştii în frunte cu dl Nicolae Iorga au participat la ceremonialul sfinţirei şi inaugurărei monumentului «Semn de Hotar», aşezat pe locul unde era odinioară un pichet de graniţă între Moldova şi Muntenia”, mai scria publicistul focşănean în urmă cu peste opt decenii.

Unirea celor două oraşe surori, dată ca exemplu la nivel naţional

“Aţi reuşit în cuvantările dumneavoastră trei lucruri deosebite, dar cari în realitate se îmbină. Aţi amintit munca mea modestă de 40 de ani. Nu pot însă să primesc mulţumirile dvs pentru că nimeni nu e vrednic să primească mulţumiri atunci cand îşi face datoria. Datoraţi, mulţumită strămoşilor, legile cinstite în care am fost crescuţi, tinereţei de acum 40 de ani care înţelegea viaţa prin muncă modestă, loialitate faţă de prieteni şi iertarea faţă de duşmani, iar în ce priveşte ţara, vom lupta vajnic împotriva celor care vor s-o distrugă. Liga Culturală n-a fost niciodată o societate parazitară pentru Stat şi nici unealta partidelor. Dacă am rămas preşedinte al ei permanent, este că am crezut să ne împotrivim cerşitului de la stat şi îngenunchierii la cluburi. Muntenia şi Moldova au fost unite nu pentru a se duşmăni, ci pentru a-şi putea manifesta mai intens virtuţile strămoşeşti. 1859 însemnează îndeplinirea Scripturei, aşa cum au făcut muntenii şi moldovenii aşa să facă toţi romanii de azi. Precum Moldova, leagănul cărturarilor pioşi de la 1859, a îngenunchiat smerită înaintea Munteniei, pentru cauza cea mare, tot aşa, astăzi toţi romanii să privească către centru, să se adune în centrul ţării pentru a arăta vrednicie, nu să cartească acasă”, a spus Iorga în Piaţa Unirii la dezvelirea Bornei de Hotar.

Banchet dat la tribunal în cinstea congresiştilor


Banchetul ţinut pe 13 septembrie 1931 în sala mare a tribunalului

“La ora 10.30, la teatrul Pastia, s-au deschis dezbaterile Congresului sub preşedinţia de onoare a P.S.S. Episcopul Triteanu al Romanului. Se dă cuvantul domnului I. P. Rădulescu Ramnic, care face o dare de seamă asupra activităţii Ligii Culturale, arătand că între altele, s-a ridicat un monument «Semn de Hotar», între Moldova şi Muntenia, s-au pus plăci de bronz şi de marmură unde erau odată vama între Moldova şi Muntenia şi la fosta Comisie Centrală. La ora 13.00, în sala Palatului de Justiţie s-a oferit de către primăria oraşului, un banchet în cinstea congresiştilor. În timpul mesei, muzica regimentului Putna nr. 10 şi mai ales ceata numeroasă de lăutari din Vrancea, a înveselit pe comeseni”, mai puncta Dimitrescu. Pe 14 septembrie Iorga vizitează Leagănul de copii, Liceul de fete şi expoziţia Camerei Agricole după care pleacă înapoi spre Bucureşti. Manifestările aveau să continue, dar în alte localităţi urbane şi rurale ale judeţului Putna precum Panciu, Oodbeşti şi Soveja. (Sorin TUDOSE)

Notă: Fotografiile fac parte din arhiva Muzeului de Istorie Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.