Educație

Recomandare de week-end: Muzeul şi Prefectura Vrancea, două exemple ale stilului arhitectural neoromanesc

Sorin Tudose
8 aug 2014 5216 vizualizări
Ruxandra Nemţeanu, arhitect şi profesor de specialitate, este autoarea unui volum de excepţie despre stilul de arhitectură neoromanesc u în volum apar şi două exemple de imobile neoromaneşti din Focşani u stilul naţional a fost iniţiat de focşăneanul Ion Mincu la finele anilor 1890

Arhitectul şi profesorul universitar Ruxandra Nemţeanu a reuşit să lanseze în cursul acestui an o lucrare dedicată stilului neoromanesc de arhitectură, stil iniţiat de focşăneanul Ion Mincu la cumpăna dintre secolele 19-20. Intitulat “Vila în stil neoromanesc – expresia căutărilor unui model autohton în locuinţa individuală urbană” volumul prezintă pe larg rădăcinile acestui stil, etapele sale de dezvoltare, arhitecţii care au lucrat în acest stil, dar şi modul în care neoromanescul a ajuns să se extindă în tot Vechiul Regat al Romaniei. De asemenea, lucrarea beneficiază de sute de fotografii ce ilustrează imobile construite în stil neoromanesc, ce prezintă atat exterioare cat şi interioare, ansambluri sau doar detalii. Sunt publicate imagini de epocă, dar şi imagini de dată recentă, imagini cu clădiri care există şi-n prezent, care au suferit modificări ori care au fost demolate. Deşi vilele şi instituţiile publice neoromaneşti au fost construite preponderent în capitală şi în oraşe de vacanţă precum Sinaia, provincia se bucură şi ea de atenţia autoarei.

Coperta lucrării pe care arhitecţii, dar nu numai, ar trebui să o răsfoiască

De la noi, din Focşani, cadrul universitar a dat două exemple de arhitectură neoromanească. Primul este un detaliu (fereastră) de la sediul admnistrativ al Muzeului de Istorie, iar cel de-al doilea prezintă faţada Prefecturii Putna. “… cel dintai arhitect, care a încercat să ofere o alternativă naţională la ecletismul cosmopolit al arhitecturii occidentale, a fost Ion Mincu. Academismul şi ecletismul, care stăpaneau concepţia arhitecţilor la sfarşitul veacului trecut, nu l-au descurajat pe Ion Mincu în căutarea, în cadrul patrimoniului vechii arhitecturi romaneşti, a expresiei unui ecletism pitoresc, în spiritul tradiţiei locului”, scrie Ruxandra Nemţeanu în subcapitolul “Etapa iniţierilor, 1886-1906”.

Brătianu şi-a comandat vilă în stil naţional

“Artist cu o remarcabilă pregătire tehnică de specialitate, care aducea în arhitectură idei noi menite să răstoarne multe concepţii învechite şi rutine, Ion Mincu ar fi putut să dea arhitecturii romaneşti opere mai multe de valoare, dacă ar fi găsit în autorităţile vremii sprijinul şi înţelegerea pe care pregătirea şi talentul său le meritau. Fiindcă, în afara celor trei edificii mari – Şcoala Centrală de Fete, Palatul Administrativ din Bucureşti şi Banca Comerţului din Craiova, celelate realizări arhitecturale ale lui Ion Mincu, foarte puţine şi acestea, sunt mici clădiri de locuit sau cavouri. Meritul lui cel mai mare a fost, de fapt, exercitarea misiunii de profesor. Putem afirma că pentru studenţii arhitecţi romani de la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti, Ion Mincu a fost ceea ce a reprezentat profesorul Julien Gaudet pentru studenţii arhitecţi francezi sau străini veniţi la studii la Paris”, se mai arată în lucrare. După etapa “iniţierilor” urmează “perioada configurărilor istorice 1906-1914”, perioadă fructuoasă susţinută prin politici de stat sub conducerea Regelui Carol I. Totodată, personalitaţi marcante încep să îşi comande vile în stilul naţional. Cel care dă tonul este nimeni altul decat Ion I. C. Brătianu, arhitectul Petre Antonescu proiectandu-i o somptuoasă vilă în 1908, vilă care mai există şi în zilele noastre. Cea de-a treia etapă a stilului neoromanesc este cea a “pluralismului şi regionalismului”, perioadă în care studenţii de dinainte de Primul Război Mondial devin la randul lor profesori, dar şi principali promotori a neoromanescului. Ultima etapă este cea a “căderii şi reconfigurării stilistice între 1930-1945”, ani în care stilul naţional se demodează, asta şi din cauza realităţilor politice ale vremurilor.

Arhitecţii romani, şcoliţi la Paris

La finele albumului există un tabel cu 50 de arhitecţi care au lucrat şi în stil neoromanesc, tabel care arată de unde îşi trăgea seva crema celor care şi-au pus amprenta pe arhitectura romanească. Nu mai puţin de 20 dintre ei au studiat la prestigioasa Ecole des Beaux-Arts, Paris. Dintre aceştia, şase au studiat cu Julien Guadet, profesor de arhitectură francez apreciat la nivel mondial. Inclusiv Mincu a făcut studiile cu Guadet. De asemenea, mulţi alţi studenţi la arhitectură de acum mai bine de un veac au studiat la alte şcoli de specialitate din Paris, Milano, Viena, Bucureşti. Printre arhitecţii cu afinităţi neoromaneşti se numără Socolescu N. Toma, Socolescu N. Ion, Ghika – Budeşti Nicolae, Berindei I.D., Antonescu Petre, Cerchez Cristofi, Ciortan Statie etc. Sintetizarea valorii lucrării apărută cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din Romania este una dificilă, mai ales că volumul are peste 250 de pagini! Tocmai de aceea vă recomandăm să vă îmbogăţiţi biblioteca cu lucrarea “Vila în stil neoromanesc” cu atat mai mult cu cat preţul este unul mai mult decat rezonabil. Cartea costă doar 24 de lei şi poate fi achiziţionată din librăriile Cărtureşti. (Sorin TUDOSE)






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Focman, acum 3518 zile, 8 minute, 18 secunde
Sunt curios, fatada Prefecturii Putna cum este prezentata in carte ? In stilul neoramanesc, original, sau in stilul de dupa 1948 , mai mult comunisto - sovietic ?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.