Consiliul Judeţean are o istorie de 150 de ani, timp în care a fost desfiinţat de trei ori
Istoria consiliilor judeţene, identificate acum de cele multe ori cu moşia baronilor locali ca Marian Oprişan, a început acum 150 de ani, atunci cand s-a aprobat o lege pentru înfiinţarea acetor instituţii. Pe 2 aprilie 1864 s-a votat legea pentru Consiliile Judeţene, care stipula că în fiecare judeţ funcţionează un consiliu care se adună periodic şi reprezintă interesele locale, colective şi economice ale judeţului. Pe langă consiliu, îşi desfăşura activitatea un comisar al Guvernului, care era prefectul, precum şi un secretar numit prin decret regal, la recomandarea ministerului de interne. “La art. 50 se expun atribuţiile consiliului judeţean, aşa cum le-au statuat strămoşii noştri, acum un secol jumătate – Consiliul Judeţean se pronunţă asupra tuturor intereselor exclusiv locale ale judeţului, fără prejudiciul aprobaţiunei cerute pentru validitatea încheierilor sale. Consiliul este chemat de a se rosti asupra tuturor obiectelor ce i se deferă de către Corpul Legiuitor sau de către Guvern. În fiecare an consiliul votează bugetul cheltuielilor anului viitor şi mijloacele pentru a le acoperi. Asemenea cercetează şi încheie sumile veniturilor şi a cheltuielilor anului trecut. Consiliul verifică printr-un membru al său starea veniturilor şi a cheltuielilor judeţului de cate ori va găsi cu cale şi cel puţin o dată pe an”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, citand din documentele vremii. Actul normativ care reglementa activitatea consiliilor judeţene a suferit modificări importante în anii 1866, 1872, 1883, 1886 şi 1894, dar instituţia consiliului judeţean a funcţionat fără întrerupepre, chiar dacă denumirea s-a schimbat uneori în Delegaţia Judeţeană sau Comitetul Permanent al judeţului. În perioada interbelică, preşedintele Consiliului Judeţean avea ca atribuţii semnarea actelor şi corespondenţa în numele judeţului, stabilirea directivelor necesare pentru funcţionarea diferitelor servicii şi conducea toate serviciile administraţiei judeţene, acorda concedii, încuviinţa mişcări de personal, propuneri pentru promovări etc.
Acum 84 de ani erau prea puţine şcoli
În şedinţele Consiliului Judeţean erau abordate problemele specifice ale judeţului de la acea vreme. De exemplu, la o şedinţă din 1930, se aducea la cunoştinţă că în judeţul Putna existau puţine şcoli în comparaţie cu numărul de elevi. “În judeţul Putna avem 168 de şcoli rurale, 19 şcoli primare urbane. Avem o populaţie şcolară de 36.583 de copii care trebuie să urmeze la şcoală. La sate numărul localurilor proprii este insuficient, nu stăm mai bine nici la oraş şi targuri. Aici, în Focşani, avem două localuri de şcoli de băieţi, în care funcţionează patru şcoli, două localuri de şcoli de fete în care funcţionează, de asemenea, patru şcoli. La comunele urbane Odobeşti, Mărăşeşti, Panciu şi Adjud faptul se repetă la fel. E dureros pentru noi ca putneni că nici la Mărăşeşti, localitatea istorică cea mai însemnată din toată ţara, nu este şcoală primară aşa cum se cuvine pentru Mărăşeşti. Dacă la oraş şi la targuri stăm rău, nu avem localuri de ajuns, cu atat mai rău stăm în sate, mai ales în regiunea Vrancea, unde localurile în majoritate sunt închiriate de obicei în cele mai rele case, cu lut pe jos, ferestri mici, fără sobe de cele mai multe ori, din această cauză tinerii învăţători, după un an de funcţionare în acest ţinut, îşi cer transferarea în alte părţi, iar băieţii vranceni răman lipsiţi de lumina sufletească pe care le-ar putea-o da învăţătorii buni”, se arăta în acea şedinţă a Consiliului Judeţean.
De la Consiliul Popular la Consiliul Judeţean
În perioada comunismului, Consiliul Judeţean se numea Consiliul Popular Judeţean şi funcţiona după o lege din 1968. În imagine, la microfon, apare fostul primar comunist al Focşaniului, Grigore Dima.
În şedinţe se discutau şi alte probleme importante pentru judeţ, cum ar fi sănătatea sau împroprietările. Instituţia Consiliului Judeţean a fost desfiinţată în anul 1938, fiind reînfiinţată în anul 1949 şi desfiinţată doar un an mai tarziu, ca urmare a reorganizării administrative pe modelul raioanelor şi regiunilor. Din martie, 1968, Consiliul Popular judeţean beneficiază de un nou cadrul legal de înfiinţare, organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice, care a suferit modificări după evenimentele din 1989 şi s-a ajuns la actuala modalitate de funcţionare a Consiliului Judeţean Vrancea. “Contabilizand, instituţia a funcţionat din cei 150 de cand a fost înfiinţată, aproximativ 120 de ani şi a purtat diferite denumiri de-a lungul timpului – Serviciul Judeţean, Delegaţia Judeţeană, Comitetul Permanent, Comisia Interimată a judeţului sau Consiliul Popular Judeţean. Despre utilitatea acestui organism nu e cazul să vorbim întrucat este evident că după trei desfiinţări în 1938, 1941 şi 1950 predecesorii s-au înverşunat să o reînfiinţeze de fiecare dată, motiv care poate convinge de rolul pozitiv pe care l-a avut în societate instituţia cunoscută azi sub denumirea Consiliului Judeţean Vrancea”, spune istoricul Florin Dîrdală. (Mihai BOICU)