Educație

Schitul Buluc, aproape monument istoric

Valentin Muscă
23 iul 2014 912 vizualizări
Intr-un mod fericit, mass-media, autorităţile locale, oamenii de afaceri şi Biserica şi-au dat mâna pentru ca Schitul ieromonahului Caragea să redevină centrul spiritual al creştinilor din Podgoria Odobeşti

 

Schitul Buluc, aproape monument istoric

 

Intr-un mod fericit, mass-media, autorităţile locale, oamenii de afaceri şi Biserica şi-au dat mâna pentru ca Schitul ieromonahului Caragea să redevină centrul spiritual al creştinilor din Podgoria Odobeşti

La aproape 300 sute de ani de la prima consemnare documentară a ieromonahului Isaia Caragea, Schitul Buluc va fi declarat în câteva zile monument istoric. Campania de reconsiderare a monumentelor religioase din Vrancea, iniţiată de jurnalul nostru în 2005, a dus la sensibilizarea autorităţilor locale şi judeţene. După ce Primăria Odobeşti a preluat Biserica din Cazaclii şi a transformat-o în 2008 în monument istoric, un an mai târziu, profesorul Cătălin Toma, primarul comunei Jariştea, a sesizat importanţa Bulucului şi a demarat proiectul ”Buluc, Schitul din Athosul românesc al Vrancei”. Cu sprijinul metodologic al profesorului Florin Micu, fostul director al Direcţiei pentru Cultură Vrancea, şi al oamenilor de afaceri din localitate, în frunte cu Nicuşor Epure, s-a reuşit alcătuirea unui istoric al aşezămntului, lansat la ediţia din 2010 a Zilelor Comunei Jariştea. Demersul autorităţilor a continuat în 2011 şi 2012, iar vizita surpriză la Jariştea în 2013, a prof. Daniel Barbu, fostul ministru al Culturii, însoţit de Traian Negulescu, directorul Direcţiei pentru Cultură Vrancea, a fost ocazia pentru cel mai bun lobby. Proiectul a intrat în linie dreaptă la începutul acestui an când autorităţile locale şi-au asumat ultima parte a documentării, iar Direcţia pentru Cultură a sprjinit venirea specialiştilor la Buluc. Trebuie recunoscut că pe ultimii metri, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, personal ÎPS Ciprian, a trecut peste formalităţile birocratice şi a acordat avizul instituţiei, lucru care nu ar fi fost posibil sub vechea administraţie. Acum câteva zile, propunerea clasării a fost aprobată de Comisia de la Iaşi. În fine, ieri, la Jariştea, în cadrul unei conferinţe de presă sui generis, Direcţia pentru Cultură, Primăria şi stareţa aşezământului au comunicat această bucurie presei. Rămâne ca reprezentantul minorităţii maghiare, care va fi numit ministru al Culturii, să emită Ordinul prin care Schitul Buluc – transformat de IPS Epifanie în mănăstire pentru a da bine la statistică – va fi declarat oficial monument istoric şi înscris pe Lista Monumentelor Istorice din România. Poate în ceasul al XII-lea, cei care vor vorbi despre Buluc, nu vor mai cita erorile din cărţile editate de Arhiepiscopie - care plasează aiuristic Schitul în secolul XVII - ci vor prelua datele bazate pe documente, despre începuturile Bulucului, din lucrarea ”Buluc, Schitul din Athosul românesc al Vrancei” (Focşani, 2010). Aceasta este povestea recuperării Bulucului şi aducerea sa în actualitate, o poveste de succes în care într-un mod fericit, mass-media, autorităţile locale, oamenii de afaceri şi Biserica şi-au dat mâna pentru ca Schitul ieromonahului Caragea să redevină centrul spiritual al creştinilor din Podgoria Odobeşti. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.