Educație

Înaltpreasfinţitul Ciprian şi preamicile sale drepturi la replică

La mai bine de două săptămani după ce teologul Valentin Muscă a publicat o scrisoare deschisă adresată Arhiepiscopului Ciprian, acesta reacţionează prin intermediul Biroului de Presă susţinand că presa nu are nici un drept să se amestece în treburile bisericii chiar dacă aceasta este finanţată cu zeci de miliarde de lei din bani publici u după publicarea scrisorii, Arhiepiscopia a admis că are o problemă la Focşani şi l-a demis pe preotul Florentin Răuţă, iar acum pregăteşte un audit la viitoarea catedrală pentru a vedea cum s-au cheltuit miliardele alocate lucrărilor

La nici doi ani de la întronizare, Înalt Prea Sfinţitul Ciprian, Întaistătătorul Bisericii locale, îşi arată lipsa de toleranţă atunci cand oficialilor bisericii li se fac observaţii moralizatoare, acceptand un limbaj agresiv şi chiar jignitor la adresa unui colaborator al Ziarului de Vrancea. Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei avut o reacţie supărată şi, pe alocuri, chiar necuviincioasă la adresa scrisorii deschise publicată de Romeo – Valentin Muscă în Ziarul de Vrancea, pe 30 iunie 2014, intitulată „Înalt Prea Sfinţite Ciprian, Opriţi Circul TV de la „catedrala” ruşinii!”. Teologul Valentin Muscă atrăgea atenţia asupra degradării imaginii Bisericii din Vrancea prin intermediul transmisiei Liturghiei dominicale din şantierul viitoarei catedrale Sfanta Cuvioasa Parascheva, încropit mai degrabă pentru a alimenta financiar conturile unor oameni ai bisericii decât pentru a invita creştinii la jertfa euharistică. „Ştiut fiind că niciun cui nu se bate în biserică fără aprobare de la Arhiepiscopie, ne surprinde laxismul pe care funcţionarii Arhiepiscopiei îl manifestă în acest caz şi de ce conducerea Protoieriei Focşani închide ochii în faţa unui paroh care se remarcă în primul rând prin realizări personale, decât prin acte comunitare. Oricât am fi de naivi nu putem accepta ca Focşaniul să devină, prin acest teleevangelism dominical, o mahala a Buzăului”, se arăta în scrisoarea teologului Valentin Muscă. „Înalt Prea Sfinţite Ciprian, „este ceva putred” la „catedrală”! ", continua teologul, legat de sumele de bani cheltuite pe şantierul acestui lăcaş, unde se bate pasul pe loc de ani buni.

Delimitarea Arhiepiscopiei

• Tonul dreptului la replică trimis de ierarhul locului seamănă mai degrabă cu cel al politicienilor, care iau foc dacă îi întrebi de afacerile cu bani publici

Cu "deosebită stimă şi respect", Arhiepiscopia, brin biroul de presă, declară că se "delimitează de "teologul" Valentin Muscă" şi îşi exprimă „dezaprobarea totală” pentru faptul că jurnalistul şi-a publicat opinia, fără a-i aduce în prealabil la cunoştinţă ÎPS Ciprian problema ridicată. Mai mult, Arhiepiscopia îl numeşte pe Romeo – Valentin Muscă „aşa – zis” teolog şi susţine că această calitate nu i-ar da dreptul să se amestece în treburile bisericii şi să facă evaluări sau aprecieri în legătură cu activitatea angajaţilor de la Centrul eparhial din Buzău. Biroul de presă al Arhiescopiei spune mai departe că jurnalistul trebuie să fie atent la ce transmite cititorilor pentru că acesta este un absolvent de teologie, „întreţinut şi ocrotit de biserică”. „În încheiere, precizăm că Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei îşi gestionează singură problemele specifice, fără implicarea altor factori externi, ce îşi arogă competenţe şi calitaţi pe care, în realitate, nu le au”, se arată în comunicatul de presă al Arhiepiscopiei, semnat de către Dragoş Mihail Olteanu, consilier Comunicaţii Media, şi preot Alexandru Pripon, secretar Eparhial. Contactat pentru a confirma că răspunsul este într-adevăr unul oficial, Dragoş Olteanu ne-a declarat că dreptul la replică a primit "binecuvantarea" Înaltpreasfinţitului, iar ulterior ne-a trimis şi o variantă semnată a documentului. Pentru a lovi în autorul scrisorii, Arhiepiscopia face trimitere inclusiv la vorbele Mântuitorului Hristos care spune că „omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul cel rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele“ (Luca 6, 45); "Cine citeşte, să înţeleagă!", insistă cei care au scris dreptul la replică.  Arhiepiscopia a reacţionat la problema ridicată printr-o totală lipsă de eleganţă, toleranţă şi transparenţă, îndreptandu-se împotriva celui care vorbeşte, atitudine care trădează comportamentul de „stat în stat” pe care îl afişează Biserica Ortodoxă Romană. În cei peste 14 ani de cand se lucrează la catedrala „Sfanta Cuvioasă Parascheva” din Focşani, biserica nu a reacţionat niciodată faţă de problemele de la acest edificiu religios, construit pe o „fundaţie” de nereguli demne de investigaţii ale procurorilor anticorupţie. Aceasta în condiţiile în care lucrările au fost alimentate cu zeci de miliarde de lei din bani publici, alocaţi din bugetele Primăriei Focşani, Consiliului Judeţean Vrancea sau ale Guvernului, deci din banii tuturor contribuabililor. Cu alte cuvinte, în opinia Arhiepiscopiei, cei care scriu despre nereguli sunt „vrăşmaşi” ai bisericii. Arhiespiscopia a „gestionat” atat de bine singură problemele semnalate de-a lungul anilor încat le-a „îngropat” la temelia catedralei să se odihnească în pururea şi vecii vecilor. Iar dacă puterea de iertare a lui Dumnezeu este nesfarşită, de ce să nu fie şi iertarea Bisericii asupra celor care au făcut o afacere din catedrală şi chiar şi-au înălţat „catedrale” personale.

Un neobosit apărător al patrimoniului religios

Într-un gest specific mai ales politicienilor, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei deturnează subiectul spre persoana autorului şi a autorităţii sale profesionale, cu  speranţa că această presiune publică îl va determina să nu mai scrie eventual nimic despre afacerile necurate din Biserică. Precizăm spre ştiinţa Arhiepiscopiei că „aşa zis-ul teolog”, după cum este numit de slujbaşii de la Centrul Eparhial Buzău, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti şi în paralel, între 1991-1994, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Din 1994 a făcut cercetări la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Pontificale Mizericorde din Fribourg (Elveţia) unde a obţinut, în 2000, un doctorat în teologia latină medievală. Între 2001-2004 a făcut cercetări post-doctorale la Facultatea Autonomă de Teologie Protestantă de la Universitatea din Geneva, unde a pregătit o lucrare despre gândirea religioasă românească din secolul al XX-lea. Întors în România, Valentin Muscă a scris mai multe lucrări despre istoria religioasă a Vrancei, mai ales a patrimoniului religios al zonei, trăgând un semnal de alarmă cu privire la distrugerea acestuia. De mai mult de zece ani, de cand dl Muscă este colaborator permanent al Ziarului de Vrancea, Arhiepiscopia nu a avut vreo reacţie publică de susţinere a acestui demers publicistic de excepţie, care s-a bucurat de ecouri internaţionale. În timp ce bisericile vechi sunt mutilate cu betoane şi termopane ori stau să se prăbuşească, arhiepiscopia girează construcţia de noi ziduri, fără a se preocupa prea mult de întărirea legăturii spirituale cu credincioşii. Solicitat să-şi spună punctul de vedere cu privire la reacţia Arhiepiscopiei, teologul Valentin Muscă a evitat să comenteze: „Ar fi ingnobil din partea mea să dau curs acestei polemici.”, ne-a spus el.

Preotul Răuţă a fost mutat

Înainte de a face publică această scrisoare, Arhiepiscopia l-a demis pe preotul Florentin Răuţă de la biserica ce funcţionează în incinta şantierului viitoarei catedrale "Sfanta Cuvioasă Parascheva". În locul său a fost adus preotul Florin Ciovartă de la Parohia Muncelu, din comuna Străoane, care are meritul de a fi gestionat lucrările la înălţarea unei biserici în Focşani, ctitorite de Sorina Plăcintă şi Ştefan Sobota. În paralel, s-a decis efectuarea unui audit pentru a vedea cum s-au cheltuit banii alocaţi lucrărilor, în condiţiile în care de caţiva ani nu s-a mai înaintat construcţia. Recomandarea noastră este ca Biserica să nu mai stea cu mana întinsă la banii statului dacă doreşte ca teologii sau mirenii să nu se mai amestece în "treburile interne ale Bisericii" şi să se limiteze la profiturile obţinute din afaceri imobiliare, turism monahal, cărţi religioase, comerţ cu ţuică, vin bisericesc sau lumanări. Dar atata vreme cat dăm din puţinul nostru pentru înălţarea bisericilor sau pentru salariile, aşa modeste cum sunt, ale slujitorilor bisericii, credem că publicul are dreptul să fie informat şi să ia atitudine. (Silvia VRÎNCEANU, Mihai BOICU)

Întai jignitorii Bisericii

Înaltpreasfinţitul Ciprian pare să fi învăţat de la Patriarhul Daniel să arunce cu pietre în ziarişti. Jurnalista Ramona Ursu de la Adevărul, care a scris recent un material critic la adresa patriarhului Daniel, pe care l-a acuzat că are “apucături comunistoide şi securistice” şi că îi strălucesc ochii cand vede “arginţii” statului, şi-a primit o replică dură pe site-ul basilica.ro, agenţia de presă a BOR, unde a fost acuzată de “lipsă de demnitate personală şi deontologie profesională, invidie şi ură faţă de Biserică şi slujitorii ei”. “Artileria virtuală” a Bisericii a continuat atacul asupra jurnalistei şi pe anumite bloguri aşa zis ortodoxe. Şi Ioachim Băcăuanul, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a publicat pe site-ul instituţiei un material prin care jigneşte un jurnalist de la Bacău, care a fost numit „incompetent“, pentru că a îndrăznit să scrie despre mafia cu lumânări păstorită de “tovarăşul” Ioachim. ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, turnător la fosta Securitate, se înscrie şi el în randul clericilor care face alergie la jurnalişti. „Sidorovici“, aşa cum îşi semna Pimen pe vremuri turnătoriile, a tunat şi-a fulgerat că „ăştia din presă, care sunt aşa cum sunt“ poartă vina că procurorii DNA şi-au permis să ancheteze felul în care mănăstirile au beneficiat de subvenţii din bani europeni, prin APIA. 

---