Educație

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Lafarge vinde afacerile din Romania

Ziarul de Vrancea
7 iul 2014 895 vizualizări
Producătorul francez recurge la această măsură ca să poată obţine aprobarea autorităţilor de reglementare pentru fuziunea cu Holcim

Operaţiunile din Romania ale producătorului francez de ciment Lafarge sunt propuse pentru vanzare, alături de active din mai multe ţări, în cadrul procesului de fuziune cu Holcim, astfel încat cele două companii să obţină aprobarea autorităţilor de reglementare pentru fuziunea celor două grupuri, au anunţat, ieri, într-un comunicat, cele două companii. Lafarge Romania deţine în prezent aproximativ 40 de site-uri de producţie, cele mai importante fiind fabricile de ciment de la Medgidia şi Hoghiz şi cea de măcinare de la Targu Jiu. Lafarge este prezent în Romania şi pe segmentul betoanelor şi agregatelor. Activitatea de agregate este derulată prin companiile Lafarge Agregate Betoane SA şi Lafarge Agregate SRL. Pe zona de producere a betoanelor activitatea este asigurată prin firmele Lafarge Agregate Betoane (în pieţele din Iaşi şi Ploieşti), Lafarge Comnord (Bucureşti), Lafarge Betoane (în pieţele din Constanţa si Brăila) şi Lafarge RMX (în piaţa din Cluj). Contactaţi, reprezentanţii grupului francez au precizat că nu pot oferi detalii privind valoarea activelor propuse spre vanzare, defalcat pentru fiecare ţară în parte. Lafarge şi Holcim concurează pe piaţa romanească cu Carpatcement, parte a grupului german HeidelbergCement. În primul trimestru, vanzările de ciment în Romania ale Lafarge au crescut cu 37,4%, în principal datorită condiţiilor meteo favorabile, care au facilitat începerea mai devreme a lucrărilor de construcţii la mai multe proiecte. Fuziunea dintre Holcim şi Lafarge are nevoie de aviz în privinţa concurenţei în 15 dintre statele membre UE şi face obiectul unei analize extinse a Comisiei Europene. Lafarge şi Holcim au înfiinţat o comisie specială pentru identificarea activelor care vor fi vandute, formată din reprezentanţi ai ambelor companii, în urma anunţului de la începutul lunii aprilie privind fuziunea. "Comisia a întocmit o listă de active propuse pentru vanzare, care să anticipeze eventuale cereri ale autorităţilor pentru concurenţă", se arată în comunicatul celor două companii. Lista prezentată luni include mare parte din activele totale pe care cele două companii intenţionează să le vandă. Astfel, comisia a decis ca Lafarge şi Holcim să renunţe la fabrica de ciment din Mannersdorf (Austria) a Lafarge, activele Holcim din Franţa, cu excepţia fabricii de ciment de la Altkirch şi a unor active din regiunea Haut-Rhin, de asemenea la operaţiunile Lafarge din insula Reunion, cu excepţia participaţiei la Ciments de Bourbon. În Romania şi Germania, vor fi vandute activele Lafarge, iar în Ungaria şi Serbia cele ale Holcim. În Marea Britanie, Lafarge ar urma să vandă operaţiunile Lafarge Tarmac, cu posibila excepţie a unei fabrici de ciment. Grupul LafargeHolcim, care va rezulta în urma fuziunii, va avea o prezenţă globală, dar va genera circa 20% din venituri în Europa şi va beneficia astfel de revenirea economiilor statelor europene, se arată în comunicat. Cele două companii iau în calcul şi vanzarea de active din Canada, Mauritius, Filipine şi Brazilia.

Transgaz a intrat în atenţia Consiliului Concurenţei

Instituţia a efectuat controale inopinate la 13 firme care au participat la licitaţii ale Transgaz

Consiliul Concurenţei a derulat inspecţii inopinate la sediile a 13 companii care au participat la proceduri de achiziţie publică organizate de Transgaz Mediaş în 2011, ca parte a unei investigaţii privind o posibilă înţelegere între firmele respective de a participa cu oferte trucate la licitaţii. "Inspecţiile inopinate au avut loc în cadrul investigaţiei, declanşate de Consiliul Concurenţei, privind o posibilă înţelegere între întreprinderi de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Ttransgaz Mediaş în anul 2011", potrivit unui comunicat al Consiliului. Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag Braşov, Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti (TMUCB), Rominsta, Moldocor, CIS GAZ, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecrpod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest. Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile caştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.  Comunicatul precizează că Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrangerea ori denaturarea concurenţei, în special cele care privesc participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de pană la 10% din cifra de afaceri. Firmele care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor, se mai spune în comunicat. În 2012, Consiliul Concurenţei a amendat firmele Condmag, Inspet, Moldocor şi TMUCB cu amenzi în valoare totală de 25,5 milioane de lei (circa 5,6 milioane de euro) pentru trucarea a două licitaţii organizate de Transgaz în vederea atribuirii unor contracte de racorduri de gaze în perioada 2009-2011. Sancţiunile fiind aplicate în cadrul unei investigaţii privind o posibilă înţelegere între companii de a participa cu oferte trucate la licitaţiile organizate de Transgaz în perioada 2009-2011, în vederea atribuirii unor contracte de racorduri de gaze naturale. Astfel, firmele Condmag şi Inspet au fost amendate cu 4.548.658 lei (1 milion euro) şi, respectiv, 7.296.204 lei (1,6 milioane euro) pentru realizarea unei înţelegeri privind participarea cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică "Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de Cogenerare Brazi" organizată în anul 2009.

Acţiunile Electrica au scăzut cu 1,7% şi se apropie de preţul de listare

Acţiunile Electrica (EL) au scăzut cu 1,69% în prima parte a şedinţei bursiere de luni şi se apropie, în cea de-a doua zi după listare, de preţul final de 11 lei/acţiune din oferta publică iniţială, în timp ce piaţa este în coborare cu 0,5%. Titlurile Electrica se tranzacţionau la 11,06 lei la jumătatea şedinţei bursiere, după ce vineri au închis în urcare cu 2,27%, la 11,25 lei. Electrica a realizat cea mai mare ofertă publică iniţială derulată vreodată în Romania, prin care a atras 1,95 miliarde lei (444 milioane euro). Statul roman a transferat astfel către investitori privaţi pachetul majoritar de 51% din acţiunile companei. Acţiunile Erste Bank (EBS) au coborat cu 2,93% în prima parte a zilei, la 84,4 lei, după ce au pierdut vineri 15% din valoare. Instituţia bancară a anunţat la finele săptămanii trecute că anticipează pentru acest an creşterea costurilor de risc de la un nivel estimat anterior la 1,7 miliarde de euro la 2,4 miliarde de euro, din cauza provizioanelor mai mari din Ungaria şi Romania, ceea ce va alimenta o pierdere netă de 1,4-1,6 miliarde de euro. Indicele de referinţă al Bursei, BET Plus, a scăzut cu 0,52% pană la ora 14:00. BET Plus include cele mai lichide 37 de acţiuni de pe piaţa reglementată BVB, cu excepţia SIF-urilor şi acţiunilor companiilor străine. Indicele BET, al celor mai lichide 10 acţiuni, a coborat totodată cu 0,49%. Titlurile SIF Transilvania (SIF3), printre cele mai lichide din piaţă luni, au căzut cu 1,16%, la 0,3069 lei.

Salariul mediu net a scăzut pană la 1.682 lei

Caştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.328 lei în luna mai, cu 2,8% mai mic decat în aprilie, iar salariul mediu net a ajuns la 1.682 lei, în scădere cu 53 de lei (3,1%) faţă de luna precedentă, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat domeniile extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.512 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (959 lei). Indicele caştigului salarial real pentru luna mai 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele caştigului salarial real a fost de 124,9%, cu 3,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2014. În luna mai 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic decat în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, scăderile caştigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producţie sau de încasările mai mici (în funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu caştiguri salariale mici în unele activităţi economice. Cele mai semnificative scăderi ale salariului mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 20,7%. Au mai fost scăderi, între 10,0% şi 17,5%, în telecomunicaţii, extracţia cărbunelui superior şi inferior, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), extracţia minereurilor metalifere, colectarea şi epurarea apelor uzate şi între 8,0% şi 10% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor şi transporturi aeriene.

eMAG va înfiinţa un centru IT: angajează 200 de persoane

Firma eMAG IT Research va înfiinţa un centru de dezvoltare software în Bucureşti, care va genera un număr 203 locuri noi de muncă şi va furniza prima aplicaţie în luna octombrie a acestui an. eMAG IT Research este controlată în proporţie de 99,98% de Dante International, operatorul retailerului online eMAG.ro. Denumit "Centrul de dezvoltare software eMAG IT Research", proiectul a primit un ajutor de stat în sumă de 6,65 milioane de euro, se arată într-un comunicat al Dante International. Proiectul face parte din strategia de extindere la nivel european a platformei eMAG.ro. Cu vanzări în 2013 de 188 milioane de euro şi cu o ţintă de peste 260 milioane de euro pentru acest an, retailerul online este prezent şi în Ungaria (www.emag.hu) şi Bulgaria (www.emag.bg). Pentru a susţine strategia de dezvoltare, Dante International a decis crearea unor firme specializate pe achiziţii, marketing online şi dezvoltare software. În acest context a fost înfiinţată, în luna mai a acestui an, firma eMAG IT Research, care va crea noua entitate pentru dezvoltarea de aplicaţii software specializate în comerţul electronic. Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul şi produse de birotică, eMAG.ro este unul dintre cele mai mari retaileri online de pe piaţa romanească. Retailerul online este controlat de grupul sud-african Naspers, prin MIH Allegro BV (Olanda) - 70%, şi omul de afaceri Iulian Stanciu.

Vanzările Dacia la nivel global au urcat cu 24%

Vanzările globale de autovehicule sub brandul Dacia ale grupului Renault au crescut cu 24,3% în primele şase luni, la 263.110 unităţi, asigurand în cea mai mare parte din avansul de 4,7%, la 1,37 milioane de maşini, al producătorului auto francez. Vanzările de autoturisme ale Dacia au crescut cu 22,7%, la 245.553 unităţi, iar cele de autovehicule comerciale uşoare au urcat cu 52,9%, la 17.557 unităţi, se arată într-un comunicat al grupului francez. Numărul de maşini (autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare) comercializate sub brand Renault a stagnat la 1,063 milioane de maşini, iar vanzările sub brand Renault Samsung Motors au urcat cu 33%, la 38.770 unităţi. În Europa, vanzările grupului francez au avansat cu 18%, de aproape trei ori mai rapid decat piaţa, la 776.236 autovehicule. Livrările au crescut semnificativ aproape în toate ţările europene. Cel mai puternic avans a fost consemnat în Portugalia - de 68%, Marea Britanie - de 65%, Irlanda - 52%, Spania - 35% şi ţările nordice - 37%. Vanzările grupului din afara Europei au scăzut cu 9%, la 589.182 unităţi, ca urmare a dificultăţilor economice şi financiare din principalele pieţe emergente ale Renault. Producătorul francez notează că, în pofida contextului dificil, a caştigat cotă de piaţă în regiunile Eurasia şi America Latină.

Ce obligaţii au companiile care primesc ajutor la certificate verzi

Companiile cărora statul le acordă sprijin sub forma unei cote reduse de achiziţie de certificate verzi sunt obligate să nu disponibilizeze mai mult de 25% din personalul înregistrat în momentul în care se califică pentru primirea ajutorului de stat. O altă condiţie este ca firmele să îşi eficientizeze activitatea şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţămant pentru cursuri de specializare în domeniile în care activează, potrivit unei hotărari de guvern publicată vineri în Monitorul Oficial. Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au plans în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de ajutorul de stat acordat de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile. Cele două companii sunt principalii beneficiari ai acestui ajutor de stat. Valoarea ajutorului de stat este de 750 milioane euro, iar numărul beneficiarilor este estimat la 300 de companii.

Franţa critică hegemonia dolarului

Ministrul de Finanţe al Franţei, Michel Sapin, şi mai mulţi şefi de companii franceze mari au criticat hegemonia dolarului în tranzacţiile internaţionale după ce Statele Unite au amendat banca franceză BNP Paribas cu 9 miliarde dolari pentru că a ajutat unele ţări să evite sancţiuni impuse de SUA. Sapin a cerut o "reechilibrare" în privinţa monedelor folosite pentru plăţi la nivel global, afirmand că ceea ce s-a întamplat cu BNP ar trebui să evidenţieze necesitatea de a utiliza cat mai multe valute. "Noi europenii ne vindem unii altora în dolari, de exemplu cand vindem avioane. Este necesar? Nu cred. Cred că o reechilibrare este posibilă şi necesară nu doar în privinţa euro, ci şi pentru monedele marilor ţări emergente, care au o prezenţă tot mai importantă în comerţul mondial", a spus ministrul, într-un interviu acordat Financial Times la o conferinţă pe teme economice în Aix-en-Provence. Directorul general al companiei petroliere Total, Christophe de Margerie, a declarat că nu vede niciun motiv pentru care achiziţiile de petrol să fie făcute în dolari, chiar dacă exprimarea preţului de referinţă în moneda americană, probabil, va rămane. Total este cea mai mare companie din Franţa după capitalizarea bursiera.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.