Educație

1912-1915 - Boomul arhitectural, niciodată egalat al Focşanilor

Ziarul de Vrancea
6 iul 2014 2753 vizualizări
In anii 1912-1915, la jumătate de secol de la Unirea celor două oraşe surori, oraşul nostru a cunoscut o înflorire urbanistică fără precedent u în doar patru ani Focşanii s-au înfrumuseţat cu clădiri monumentale aşa cum sunt Tribunalul, Teatrul şi Prefectura u doar în perioada interbelică Oraşul Unirii mai cunoaşte o zvacnire urbanistică importantă, dar de dimnesiuni mai mici decat precedenta u autorităţilor locale de azi le trebuie decenii pentru repararea unor clădiri gata făcute, în vreme ce autorităţile de acum un veac le-au fost suficienţi caţiva ani pentru a ridica de la zero cele mai importante edificii din Focşani

Sfarşitul perioadei antebelice a însemnat pentru Focşani apogeul arhitectural al urbei. În intervalul 1912-1915 au fost clădite cele mai frumoase şi cele mai multe clădiri emblematice ale oraşului nostru. În doar patru ani Focşanii s-au îmbogăţit edilitar cu un tribunal, un teatru şi o prefectură. Desigur, oraşul a avut clădiri impozante şi înainte de aceşti ani şi după, dar niciodată în istoria lui nu a mai avut parte de un asemenea boom arhitectonic. Totuşi, o zvacnire tot a mai existat, iar în perioada interbelică în peisajul urban al Focşanilor şi-au făcut apariţia edificii monumentale precum sediul Băncii Naţionale de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1, Liceul Cuza, Liceul Comercial şi Ateneul Popular. Diferenţa între cele două perioade este dată şi de clasarea ca monumente istorice a celor şapte clădiri. Dacă edificiile ridicate în anii 1912-1915 sunt toate de categorie A, adică de importanţă naţională, edificiile din perioada interbelică sunt de categorie B, adică de importanţă locală. Mai puţin fostul sediul BNR, care e de importanţă naţională, dar asta poate şi pentru că se află în situl “Maior Gh. Pastia”, sit ce mai cuprinde Teatrul şi Prefectura.

Cand un prefect îşi doreşte un Palat de Justiţie

Palatul Justiţiei în 1931

Iniţiativa construirii unui nou Palat de Justiţie o are în 1908 P. Panaitescu, prefectul judeţului Putna, ca o consecinţă a stării precare a imobilului în care îşi desfăşura activitatea Tribunalul în acei ani. La nici un an ideea prefectului începe să prindă contur, iar locul ales pentru amplasarea Tribunalului era cunoscut de focşănenii vremurilor drept “Chetrele de moară”. Pe 2 aprilie 1912 focşănenii se bucurau deja de o clădire impozantă, cea mai mare şi mai frumoasă de la acea vreme. „La orele 11.00 în vasta sală a paşilor pierduţi, s-a oficiat un serviciu divin de către preoţii Gh. Tomescu, I. Dumitrescu, I. Hartescu, P. Romanescu şi diaconul G. Brăileanu. Au asistat pe langă magistraţii şi avocaţii din Putna şi prefectul Th. Ienibace, generalul Saegiu, St. Graur, decanul baroului, membrii Consiliului Judeţean, Ştefan Vasiliu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, precum şi reprezentanţii tuturor autorităţilor din oraş şi numeroşi membri ai opoziţiei. După oficierea serviciului divin ia cuvantul prefectul care arată că după mari sacrificii «putem deschide în fine porţile acestui mandru lăcaş menit să adăpostească pe slujitorii dreptăţii»”, consemnau ziariştii focşăneni de acum un secol.

Teatrul, bijuteria coroanei arhitecturale a Focşanilor

Cea mai veche carte poştală la calitate foto cu Teatrul. Ilustrata a circulat în 1912, cu un an mai devreme de inaugurarea propriu-zisă a teatrului

În urma demolării Teatrului Ioan Lupescu din Grădina Publică în Focşani se resimţea lipsa activităţii teatrale. Conştient de acest lucru, focşăneanul Gheorghe Pastia donează suma necesară construirii unui edificiu de cultură cum puţine erau în ţară la vremea respectivă. Pe un teren viran, în proximitatea farmaciei Oravetz, avea să fie pusă piatra fundamentală a teatrului. Acest lucru se întampla în septembrie 1909. După un concurs de proiecte fără caştigătorul dinainte cunoscut, aşa cum ne-au învăţat comuniştii şi demnii lor urmaşi, cel mai bun proiect este desemnat cel al arhitecţilor Constantin Ciogolea şi Simion Vasilescu. După ce pleacă într-o călătorie de studiu vizitand marile teatre din Berlin, Viena, Paris şi Bruxelles, Ciogolea se întoarce şi îşi îmbunătăţeşte proiectul, gandind teatrul cu aspectul pe care îl are şi-n zilele noastre. Pe 22 noiembrie 1913 Compania Dramatică a Teatrului Naţional Iaşi vine să inaugureze noul edificiu cultural, perla urbei noastre de atunci şi pană în prezent. După ce în primăvara lui 1912 focşănenii se bucurau de o clădire impunătoare precum cea a Tribunalului, nici doi ani mai tarziu, în toamna lui 1913 pentru aceştia era din nou zi de sărbătoare. Harta edificiilor importante era completată cu Teatrul Comunal “Maior Gh. Pastia”.

Clădirea Prefecturii, urmărită de ghinion? 

Prefectura în vremurile ei cele mai bune, adică în perioada interbelică

Funcţionand prin diverse imobile particulare, Instituţia Prefecturii avea nevoie urgentă de o clădire proprie şi gandită în conformitate cu nevoile timpului. Palatul Administrativ sau Prefectura veche, aşa cum este cunoscută clădirea de pe Strada Republicii, a fost ridicată pe amplasamentul vechiului Hotel Caramălău, demolat în 1912 ca urmare a stării de degradare a acestuia. “Lucrarea fost atribuită prin licitaţie arhitectului S. Vasilescu, iar operaţiunile de construcţie au demarat greu cu punerea dificilă a fundaţiilor pe rămăşiţele localului dărâmat ale vechiului hotel transformat ulterior în tribunal. Revenind la construcţia palatului administrativ, bunul mers al lucrărilor a fost afectat de Războiul Balcanic, care a răpit o parte însemnată de lucrători, dar arhitectul antreprenor S. Vasilescu a depăşit toate aceste greutăţi, reuşind ca pe 26 octombrie 1915, de Sfântul Dumitru, să-l predea pentru recepţie provizorie”, ne-a spus Florin Dardală, arhivist la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale. Deşi o dată exactă a inaugurării definitive a clădirii nu se cunoaşte, în anul 1917 lucrările la exterior erau finalizate, mărturie în acest sens stand numeroasele cărţi poştale realizate de germani în timpul Primului Război Mondial. La finele anilor 40, imobilul este afectat puternic de un incendiu, fapt ce duce la o simplificare a acoperişului şi la o schimbare parţială a arhitecturii faţadei. Ghinionul pare să urmărească edificiul şi asta pentru că în 1977, la doar un an după ce artistul plastic Elena Stoiciu insufla un aer proaspăt acoperişului din ţiglă, clădirea este afectată serios de fatidicul seism. De atunci şi pană-n prezent imobilul nu şi-a mai recăpătat prestanţa de odinioară. Sporadic, ni se aminteşte că lucrările de restaurare au avansat cu unul-două procente şi că redeschiderea clădirii este iminentă. Se pare că aici se pregăteşte un nou sediu pentru Consiliul Judeţean al lui Marian Oprişan. Cert este că actualilor conducători ai judeţului le trebuie decenii pentru repararea unor imobile gata construite, iar predecesorilor de acum un veac le-au trebuit caţiva ani să le ridice de la zero. (Sorin TUDOSE)

Bacinschi laudă cu Tripleta arhitecturală de aur

De Zilele oraşului Focşani, derulate în perioada 4-6 iulie, cand aniversăm 152 de ani de la Unirea Focşanilor Moldovei cu Focşanii Munteni, primarul Decebal Bacinschi s-a lăudat în faţa oaspeţilor veniţi din străinătate cu clădirile emblemă pe care vi le-am prezentat în materialul de astăzi. Primarul a declarat că îşi doreşte

ca măcar o parte din vechile clădiri istorice, care sunt abandonate acum, să fie readuse la frumuseţea de odinioară. Edilul şef a amintit de fostul sediu al Palatului Copiilor şi fosta Grădiniţă 21 din Focşani, aflate în proprietate privată şi care sunt stăpanite acum de oamenii străzii. De asemenea, fostul sediu al Tribunalului are nevoie de reabilitate, pentru a putea fi pus în valoare, imobilul fiind încadrat în clasa A de seismicitate.De profesie inginer constructor, edilul şef a dat exemplul Casei Ibrăileanu, deţinută acum de familia Alexe, care le-a fost prezentată ieri şi musafirilor veniţi la Focşani din Franţa, Lituania, Serbia, Grecia şi Republica Moldova. Aici a fost înfiinţat un "centru de afaceri", cu ajutorul unei finanţări europene. (S. V.)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
ceatateanu", acum 1254 zile, 9 ore, 5 minute, 33 secunde
Daca ,,prefectura'' a fost construita in perioada razboiului cand nu erau atatea masini si macarale cum se face ca din 1989 ,intr-o perioada de 25 de ani aceasta nu a fost reparata? S-a citeste integral
danb, acum 1254 zile, 11 ore, 38 minute, 32 secunde
tare chestia cu ghilimelele. Sunt extrem de curios sa vad ce afaceri se vor face in "centrul de afaceri".L-as informa din "prietenie" pe premarele in functie ca desi dansul zice ca citeste integral
danb, acum 1254 zile, 11 ore, 47 minute, 37 secunde
Intrebarea care s-ar pune este ce aveau locuitorii Focsaniului de atunci si noi nu avem ? De ce ei puteau sa construiasca atunci si golanii de acum nu pot decat sa strice, vezi P-ta Unirii citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.