Educație

Florentine, jobenuri şi gambete Pălaria, accesoriul nelipsit al focşanenilor de altădată

Sorin Tudose
6 iun 2014 5454 vizualizări
La finele secolului 19 - începutul secolului 20 în Focşani erau nenumăraţi pălărieri u rareori focşănenii umblau cu capul dezvelit, gama de pălării disponibilă pe piaţă satisfăcand cerinţele tuturor u de la celebrele borsaline purtate de gangesteri în filmele anilor 20-30 la popularul melon purtat de Stan şi Bran în filmele lor, focşănenii au purtat toate genurile de pălării u la doamnele din vechii Focşani se remarca Florentina, azi piesă de muzeu u bunul gust în ceea ce priveşte accesoriile a fost aruncat la gunoi odată cu instalarea comunismului, iar acum putem număra pe degetele de la o mană magazinele care mai vand pălării de calitate în Focşani

Rareori se întamplă să mai vedem pe străzile Focşaniului doamne şi domnişoare cu pălărie, candva un accesoriu nelipsit din garderoba focşănencelor. În cazul bărbaţilor situaţia e şi mai clară, orice focşănean  tanăr care ar îndrăzni să iasă la promenadă cu pălărie pe cap ar fi catalogat drept excentric, asta în cel mai bun caz. Practicul a tras pe linie moartă eleganţa, şepcile şi fesurile au trimis la muzeu gambetele şi pălăriile de paie, pălării purtate deopotrivă şi de bărbaţi şi de femei pană la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. În Focşanii de la cumpăna dintre veacurile 19 şi 20 erau nenumărate magazine de pălării şi pălărieri. De exemplu, unul dintre cele mai populare magazine de pălării era al unui anume Leon Nissincer. Prăvălia acestuia era situată pe Strada Mare în zona în care astăzi se află magazinul Milcov. Fondat la 1893, magazinul avea scris pe firmă “Singurul depozit de pălării veritabile – Borsalino. Medaliat la Paris 1900”. Celebrele borsaline şi-au atins maximul de popularitate în perioada interbelică cand nenumăraţi actori de film le purtau.

Magazinul de pălării a lui Leon Nissincer în Focşaniul lui 1917

Dacă nu (mai) ştiţi cum arată aceste pălării este suficient să (re)vedeţi Casablanca (1942) cu Humphrey Bogart în rol principal! De origine englezească, gambeta a fost şi ea la modă printre focşănenii de la începutul veacului trecut. Denumită şi Melon, pălăria era făcută şi la noi în Focşani de un pălărier pe nume Sigmund Prager, furnizor al Curţii Regale, după cum era scris pe căptuşeala unei pălării păstrate ca amintire de un vechi focşănean. Cei mai celebri purtători de pălării melon au fost caraghioşii Stan şi Bran în zecile de filme în care cei doi au jucat împreună.

Jobenul şi florentina, maximul de eleganţă focşăneană ... pierdută

La început de secol 20 florentinele erau în mare vogă printre focşănence

Singura veche pălărie care a supravieţuit întrucatva timpului este pălăria de fetru, pălărie purtată de focşănenii cu o oarecare stare. Alte pălării extrem de populare în Focşani erau cele de paie, acestea fiind purtate vara de mai toţi focşănenii, dar nu neapărat şi de cei cu funcţii înalte ori de marii moşieri. Şi-n fine, cele mai stilate pălării. Jobenurile! Acestea erau purtate de clasa superioară a Focşanilor, de autorităţi şi, de regulă, la evenimente. Vasile Ţioriu, prefectul liberal de la jumătatea anilor ’30 este, poate, cel mai bun exemplu în acest sens. Cand oare o fi fost văzut ultima dată un domn cu joben pe cap în Focşani? Focşănencele aveau şi ele o gamă variată de pălării precum cele mici de paie ori cele de fetru, dar cele mai memorabile sunt, fără doar şi poate, florentinele. Acestea erau realizate tot din paie, dar cu marginile mai mari şi erau împodobite cu flori. Astăzi florentinele mai pot fi văzute în muzee şi pe scenele teatrelor, acolo unde acestea fac parte din recuzită.

Melonul la gunoi, trăiască şapca muncitorească!


Prefectul liberal Vasile Ţiroiu cu un elegant joben la o manifestare publică în anii ’30


Două pălării de paie din care una de damă, una de fetru şi o gambetă, toate păstrate ca amintire de focşăneanul P. Soare

Venirea comunimului în Romania, regim ce voia să creeze Omul Nou, a însemnat şi o înlocuire a accesoriilor pomenite mai sus. Încet încet, pălăriile de bun gust ale focşănenilor au fost înlocuite cu şepcile muncitoreşti sovietice. Schimbarea este vizibilă chiar şi pe banconta de 10 lei din 1952, pe faţa acesteia fiind imprimat chipul unui muncitor cu bască. Femeile nu au fost nici ele cruţate, multe din ele ajungand să poarte, vrand nevrand, baticuri şi basmale. Sigur că moda este într-o permanentă schimbare şi că vremea florentinelor cel mai probabil avea să treacă, dar în mod evident acest lucru nu s-a întamplat în mod natural.  Totuşi, trebuie adăugat că, cel puţin în cazul doamnelor, pălăriile revin uşor-uşor în tendinţe iar lumea bună începe să le redescopere. (S. TUDOSE)

 












În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Nicu Mazere , acum 1283 zile, 38 minute, 5 secunde
Felicitari pentru articol, Comunitatea din Focsani , este insetata si infometata de asemenea stiri.: ( Felicitari;...... cit mai multe articole, (cu si despre,),.... NEGUSTORII DE citeste integral
yoyo, acum 1283 zile, 3 ore, 17 minute, 45 secunde
Acum la varsta de 96 de ani cel mai renumit palarier din focsani isi traieste frumusetea anilor alaturi de copii si nepotii lui . Cine il mai cunoaste pe negustorul si veritabilul palarier Necula citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.