Unde a dispărut stema regală de pe Monumentul Independenţei?
Monumentul Independenţei din Focşani, ridicat în onoarea putnenilor care au slujit cauza Independenţei Romaniei sub drapelul Regimentului 10 Dorobanţi, care îşi avea garnizoana la Focşani, a fost modificat în mod barbar de regimul comunist, după cum ne-a atras atenţia focşăneanul Virgil Humăilă, după ce ziarul nostru a publicat în ediţia de sambătă-duminică o imagine cu acest grup statuar. "Initial, băţul steagului tinut în mana stangă de femeia care reprezintă Romania se termina cu Stema Regală (vezi foto). Între timp, Ţara devenind Republică, însemnul a fost tăiat cu bomfaierul, iar textele referitoare la Monarhie, "înfundate" cu ciment, pentru a nu se mai şti, ce şi cum... După revoluţie s-a făcut dreptate, dar pe jumătate: inscriptiile laterale au devenit lizibile, dar steagul a rămas ciunţit. Ştie cineva dacă "părticica" din varful steagului mai există pe undeva? (Arhivele Statului, Muzeul Vrancei, Depozitele fostei securităţi sau chiar persoane fizice...) pentru a reconstitui adevărul istoric al acestui Monument?", se arată într-un comentariu făcut pe pagina de Facebook a ziarului de către Virgl Humăilă, la fotografia reprezentand Monumentul Independenţei, aşa cum exista în ziua de azi.
Focşănenul Virgil Humăilă, în prezent pensionar, a făcut o serie de fotografii din timpul demolărilor din anii 1970, ultimele mărturii ale fostului targ al Focşanilor, un oraş care murea în acele zile. Acesta a lucrat în redacţia ziarului Milcovul, la departamentul Economic, dar şi la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Vrancea. Reporterii noştri au făcut o verificare sumară, fără rezultat însă, aşa că fac apel la cititori dar şi la autorităţile judeţului pentru a afla dacă se mai află pe undeva varful steagului tăiat cu bomfaierul de noua oranduire venită la putere după 1944. Potrivit mărturiilor, în varful steagului se afla coroana regală, simbolul monarhiei pană la abdicarea forţată a Regelui Mihai, în 30 decembrie 1947. Monumentul Independenţei din municipiul Focşani a fost ridicat în anul 1916, pe vremea regelui Carol I, la sugestia generalului I. Rascu, care a constituit un comitet local pentru strangerea fondurilor necesare. "Nume ca G. Şonţu, Leon Cracalia s-au acoperit de glorie la Griviţa, mergând în linia întâi de atac în ziua asaltului, pe 30 august 1877. Se cuvenea ca bravii ostaşi să fie cinstiţi şi de oraşul Focşani, prin ridicarea unui monument care să amintească faptele lor de vitejie. Monumentul se compune dintr-un grup alegoric de bronz, aşezat pe un soclu de piatră, cu un basorelief şi o plachetă de bronz. Grupul alegoric cuprinde un dorobanţ în plin atac şi o femeie în picioare lângă dorobanţ, reprezentând România, ţinând în mâna stângă un steag, iar cu dreapta arătând «calea izbânzii şi a gloriei»”, se arată în descrierea făcută monumentului pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea. (Silvia Vrînceanu)